31 martie 2017: Poetul Nichita Stănescu ar fi împlinit 84 de ani. Poezii și citate pro-viață din opera lui „Nichita”
Vineri, 31 martie, la împlinirea a 84 de ani de la nașterea poetului Nichita Stănescu, la Galeria Romană din București, a avut loc, în prezența academicienilor Eugen Simion, Adam Puslojic, Mircia Dumitrescu și Ion Caramitru, vernisajul expoziției de desen și gravură „Nichita Azi”, care cuprinde și desene ale poetului.
Galeria Romană este pe Bd. Lascăr Catargiu Nr. 1, sector 1 (Piața Romană).
Redăm câteva citate – pro-viață și nu numai – ale poetului:
Ideea de frumos se asociază numai cu Venus din Milo. Ideea de acasă se asociază cu chipul mamei. Ideea de vitalitate, de sănătate, de izbândă a vieții și de continuitate a speciei noastre este indisolubil legată de emblema feminității.
Noi ne-am născut în timp ce mamele noastre răcneau de durere.
Tu să nu te tragi cu mine de șireturi, întrucât eu mă port desculț.
Schimbă-te în cuvinte, precum îți zic.
A vorbi despre limba în care gîndești, a gîndi – gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numește iarbă, pentru mine arborele se numește arbore, malul se numește mal, iar norul se numește nor. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci cînd am învățat o altă limbă.
Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atît de proprie, atît de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie.
O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește.
Poeme pro-viață
Înaintele adevărat
de Nichita Stănescu
O, cât de suav trebuie să fie osul copilului
ca seva copacului, ca șuierul vântului
O, viitorul ca verdele frunzelor
ca surâsul buzelor
O, țară, ou colorat
pe care se așează măiastra
cu aripi de sticlă cum e fereastra
spre înaintele adevărat.
Cea mai scumpă de pe lume
de Nichita Stănescu
Spune-mi care mamă-anume
Cea mai scumpă e pe lume?
Puii toți au zis de pasări,
Zarzării au zis de zarzări,
Peștișorii, de peștoaică,
Ursuleții, de ursoaică,
Șerpișorii, de șerpoaică,
Tigrișorii, de tigroaică,
Mânjii toți au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe,
Nucii toți au zis de nucă,
Cucii toți au zis de cucă,
Toți pisoii, de pisică,
Iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume,
Cea mai scumpă de pe lume!
Citește mai multe poezii la Poeziipentruviata.ro
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
