Atacarea creștinismului în numele drepturilor omului este otravă chiar la rădăcina din care acestea au răsărit

de Cristina Popescu, Facebook

Cum credeți că ar putea rezista un model etic având în mijloc îngăduința (toleranța), compasiunea, recunoașterea demnității universale a omului, în general, și a fiecărui „celălalt” (aproapele), în particular, caritatea și liberul arbitru – adică modelul izvorât din creștinism – în lipsa temeliei, de vreme ce i se atacă tocmai fundamentul metafizic și dacă i-ar seca tocmai izvorul său?

Atunci când activiștii progresului dictat atacă creștinismul în numele drepturilor omului, ei pun otravă chiar la rădăcina din care acestea au răsărit; în felul ăsta nu fac decât să ne taie tuturor, și nouă și lor, craca de sub picioare, căci nu s-ar putea susține fără trunchiul din care a crescut.

…Lor li se pare că au apărut din senin, din neant.

Citește mai multe articole de Cristina Popescu