OMS revizuiește recomandările referitoare la naștere. Efectele cezarienei elective asupra sănătății mamei și copilului

„Sarcina nu este o boală, iar nașterea este un fenomen normal pe care femeia ar trebui să-l poată duce singură la capăt, fără intervenții”, a declarat în februarie 2018 Olufemi Oladapo, reprezentant medical în cadrul Departamentului de sănătate reproductivă a OMS. „’Însă, ceea ce s-a întâmplat în ultimele două decenii este că am avut din ce în ce mai multe intervenții care au fost aplicate inutil femeilor și avem situații în care multe dintre acestea trec prin proceduri de care nu au nevoie”.

Etalonul de dilatație și medicalizarea nașterii

Anul acesta, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a eliminat din recomandările sale etalonul de dilatație de 1 cm/oră, după ce a constatat că nașterea este tot mai medicalizată. Începând din anii ’50, o gravidă a cărei rată de dilatare a colului uterin este mai mică de un centimetru pe oră este considerată un caz anormal, a declarat Oladapo. Când cadrele medicale se confruntă cu o rată de dilatare a colului mai mică de această valoare ”tendința este de a acționa”, fie printr-o operație de cezariană sau prin utilizarea unor medicamente, precum oxitocina, care grăbesc travaliul, acest lucru conducând către ”o intensificare a utilizării medicamentelor” la naștere, a spus acesta.

OMS a făcut apel la eliminarea etalonului de un centimetru pe oră. ”Cercetări recente au demonstrat că acea prevedere nu se aplică la toate femeile, iar fiecare naștere este unică”, a explicat Oladapo în februarie 2018 la Geneva. Noile linii directoare ale OMS stipulează că orice travaliu care nu se prelungește peste 12 ore la prima naștere ar trebui să fie considerat normal. Pentru sarcinile ulterioare, această cifră este de 10 ore și mai puțin.

Cezariana electivă, o intervenție inutilă cu potențial nociv pe termen lung

Deși procentul efectuării unor intervenții precum operațiile de cezariană variază de la o regiune la alta (un sfert din nașteri în Europa Occidentală și o treime în SUA), OMS a identificat ceea ce consideră că reprezintă o creștere îngrijorătoare la nivel mondial a acestui tip de practică. Cezariana a devenit rutină deși inițial era destinată doar cazurilor grave.

O meta-analiză a zeci de studii, publicată în British Medical Journal, a arătat că la copiii născuți prin cezariană incidența astmului și a diabetului este mult mai mare. Posibile explicații: nașterea vaginală conduce la eliminarea naturală a fluidului din plămânii copilului, ajutându-l să respire mai bine de la bun început; în plus, la trecerea prin canalul vaginal, copilul preia de la mamă bacterii care îi consolidează sistemul imunitar. Pentru mamă, riscurile pe termen lung ale nașterii prin cezariană implică sarcinile ulterioare și viața copiilor concepuți ulterior: scăderea fertilității, risc de ruptură uterină, de naștere a unui copil mort sau de complicații precum placenta previa (placentă lipită de pereții uterului, uneori chiar acoperind colul uterin).

Surse: Agerpres, Reuters,  PLOS Journals