Manechin de la Victoria’s Secret renunță la modeling: „Mă simțeam ca o bucată de carne”
de Tamara Rajakariar, 1 mai 2013, MercatorNet.com
De câte ori le aud pe fetele tinere spunând că speră să devină manechine într-o bună zi, mă-ncearcă o tristețe. Asta nu pentru că nu ar fi o profesie demnă, ci pentru că realitatea industriei înseamnă că cel mai probabil vor cădea pradă unor probleme profunde și vor acționa în moduri care le vor văduvi de demnitate.
Aceasta a reieșit încă o dată când ni s-a spus de curând la știri că un fost manechin pentru Victoria’s Secret Angel a mărturisit de ce a renunțat la locul de muncă mult-râvnit. Kylie Bisutti a obținut locul de muncă când avea doar nouăsprezece ani, însă totul s-a năruit când pozele de la o fotografiere în bikini au ajuns pe un site porno, iar un fotograf i-a confirmat îngrijorarea.
„Atunci mi-am data seama. Eram plătită că să mă dezbrac și să pozez provocator că să-i excit pe bărbați. Nu mai era vorba de haine și de modeling; mă simțeam că o bucată de carne”.
Modelingul ar trebui să-i facă pe spectatori să observe frumusețea într-un mod respectabil, iar eu cred că majoritatea fetelor (la nivel subconștient) intră în această industrie cu scopul de a reprezenta acest ideal. În cele mai multe cazuri însă, nu așa se întâmplă. După cum a aflat Bisutti, majoritatea manechinelor sunt acolo pentru că atrag atenția: ele atrag pofta sexuală a bărbaților și invidia femeilor.
Adevărul mi s-a reconfirmat într-un weekend, când am participat la o sesiune foto pentru o marcă de haine cu ținută sobră lansat de o prietenă. Aceste ședințe au tendința de a le lăsa pe fete cu un sentiment de nesiguranță și de ură față de propriul corp, datorită comparațiilor cu celelalte persoane implicate.
Însă, către sfârșitul ședinței foto, mi-am dat seama că, deși fusesem înconjurată de manechine absolut minunate, nu am trecut prin nicio clipă de anxietate.
Prietena mea crease rochii de seară care nu puneau în evidență o anume parte a corpului, ci revelau întreagă frumusețe a femeii care o purta, așa că am plecat simțindu-mă mai degrabă inspirată decât întristată. Nu asta ar trebui să fie scopul modei și al modelingului?
Traducere: Flavia-Maria Hemcinschi
http://www.mercatornet.com/family_edge/view/12146