New York, 16 August 2010 – două femei, a căror viziune asupra vieții nu putea fi mai diferită, au murit la diferență de câteva zile, amândouă lăsând o amprentă semnifcativă asupra societății americane. Ambele au încercat să protejeze drepturile femeii, dar s-au aflat în tabere opuse, într-o bătălie culturală care a prins formă în ultima jumătate de secol. În Războiul Civil american cele două părți erau simbolizate de ”The Blue” („Albastrul”) și ”The Gray” („Griul”). În „războul civil” de astăzi taberele pot fi simbolizate de „Maroul” și „Griul” (Brown and Gray).
Helen Gurley Brown, scriitoarea cărții “Sexul și fata singură” și pentru 32 de ani editor la revista Cosmopolitan, a fost în anvangarda unei mișcări care insista asupra ideii că femeia poate câștiga egalitatea numai prin “drepturi reproductive”. Iar aceasta însemna că femeile ar trebuie să fie libere să se culce cu oricine vor ele, cu acea consecința inevitabilă de a avorta copii neplănuiți care sunt concepuți de-a lungul timpului.
Nellie Gray, o avocată care a renunțat la o carieră de succes pentru ca să fondeze Marșul pentru Viață, a avut o viziune diferită vizavi de drepturile femeilor. Pentru Gray, drepturile omului nu pot fi divizate în părți componente. Toată lumea beneficiază de același drept la viață dăruită de Creator și garantat de Constituție. Drama avorturilor i-a frânt inima, dar a și motivat-o să încerce rezolvarea ei.
Amândouă au pledat pentru drepturile omului
Diferența între „Brown” și „Gray”, nu a fost așa cum a crezut majoritatea, că „Brown” pledează pentru femei și „Gray” pentru copii. Diferența reală este că „Brown” credea că le poți separa pe cele două iar „Gray” spunea că ele nu pot fi separate. Amândouă au susținut că ajută femeile.
Brown și mișcarea reprezentată de ea a crezut că femeilor le va fi mai bine dacă vor beneficia de mai mult acces la „servicii” ca avortul, care le eliberează de corvoada de a duce sarcina și de a crește un copil.
Gray și mișcarea pe care o reprezenta credea că poți să aperi atât femeile, cât și copii din pântecele lor, și că destinele lor se întrepătrund: a-i iubi și a-i ajuta pe unii dintre ei înseamnă să-i iubești și să-i ajuți pe și pe copii și pe mame.
“Acesta este trupul meu”
În mod ironic, aceleași patru cuvinte au devenit un strigăt de luptă pentru ambele femei. Aceleași cuvinte simple sunt rostite de la capete opuse ale Universului, cu înțelesuri contrare.
“Acesta este trupul meu” descrie mentalitatea drepturilor pro-choice, pro-avort în cel mai succinct mod posibil: ”Dețin acest trup și tot potențialul său. Eu decid dacă acest copilaș care ocupă spațiu în pântecele meu va trăi sau va muri. Nu răspund în fața nimănui, ci doar în fața mea.”
“Aceste este Trupul Meu” a însemnat ceva cu totul diferit pentru Gray și pentru toți cei implicați în campaniile pentru viață, împotriva avortului. Acestea au fost cuvintele prin care Iisus Hristos a vestit jerta Sa pe Cruce.
Dar nu trebuie să fi creștin pentru a înțelege mesajul lui Hristos despre dragoste și despre altruism, dragostea de aproapele. Mântuitorul Hristos învață sensul iubirii: ”Mă sacrific pe mine însumi pentru binele altuia”. Avortul învață opusul dragostei: ”Sacrific pe celălalt pentru binele meu”. Hristos Își dă trupul pentru ca alții să trăiască; susținătorii drepturilor legate de avort se țin strâns de propriile lor trupuri determinând astfel moartea altora.
Avortul divizează societatea americană mai profund decât oricare altă problemă. Unii spun că este greu de rezolvat. Dar aceasta este poate doar din motivul că privim acest conflict ca pe o bătălie care trebuie să fie câștigată sau pierdută pe frontul politic. Dar ea este o bătălie spirituală profundă, reprezentată poate cel mai bine de femeile care și-au dat viața pentru aceste cauze.
Preot Frank Pavone
Traducere: Adina Smil
Sursă: LifeSiteNews
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.
Minunată toată această străduinţă a ta de a aduce înaintea ochilor şi sulfetelor celor ce ajung aici articole bune, de mare folos duhovnicesc.
Mulţumesc, Ştefania! Har şi putere de Sus!
Să-i dăm Slavă lui Dumnezeu pentru toate!