Fotograful Elena Dumitrescu notează pe Facebook sentimentele și întâmplările prin care trece în timp ce este, pentru a treia oară, mămică. De la probleme cruciale precum strădania de a asigura condiții propice pentru un atașament sănătos la copil și până la momentele comice generate de oboseală sau nevoile unei mame care alăptează natural, postările ei deschid fereastra spre un univers despre care se vorbește prea puțin: sacrificiul matern de zi cu zi pentru a face din bebe om mare.
O sa scriu o vreme despre bebelusi, copii si relatii de familie. Cam asta e viata mea de acum. Da, o sa mai scriu si despre carti, si despre filme si despre fotografie si despre proiectele sociale care mi se par importante. Dar pana atunci…
Dragii mei copii,
Sper ca amintirea tonelor de pupici de pe tample si falcute sa ramana acolo, undeva pe piele, pentru totdeauna, ca un tatuaj al iubirii.
Sper ca toate cantecele si povestile pe care vi le-am cantat si citit sa fie ca un ecou acolo, in inimile voastre.
Sper ca toata grija pe care v-am purtat-o de-a lungul anilor sa va faca increzatori si puternici.
Sper ca toate dansurile pe care le-am dansat cu fiecare dintre voi in brate sa va aduca energie pentru toate zilele.
Sper ca toate lacrimile mici sterse sa va aduca multe zambete in loc.
Speranta este tot ceea ce am legat de viitor, pentru ca, de fapt, viitorul este al vostru.
Citește și Elena Dumitrescu: Jurnal de mămică (1) – „Ce buni sunt copiii la casa omului! Așa o ordine îți pun în gânduri, în priorități și în viață!”
graful Elena Dumitrescu despre presiunea asupra femeilor cu mai mult de doi copii: „Nu vă rușinați; să dai viață nu e rușine. Nu se știe cum copilașul vostru va schimba lumea”
Citește și Marșul pentru viață 2017 i-a prilejuit unei bucureștence câteva reflecții despre #rezist ență și #exist ență
Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l mai jos în caseta „Lasă un răspuns”
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
