de Anghel Buturugă, Stiripesurse.ro
Categoric, problema demografică, în ambele sale aspecte, migrația și natalitatea, este prioritatea absolută a societății noastre. Nu doar din motive ce țin de populație, ci și de model social și chiar cultural: demografie precară înseamnă și colaps economic și social.
Cum stăm, de fapt, cu natalitatea
În ciuda materialelor de presă apocaliptice, care, de cele mai multe ori, se bazează pe date provizorii, natalitatea României a cunoscut, în ultimii ani, o ușoară redresare. Dacă ne uităm în ultimii ani, observăm o ușoară creștere a numărului total de nașteri, după cum urmează: 195.612 (2014), 201.023 (2015), 203.231 (2016), 205.835 (2017 – ultimul an cu date definitive). Datele provizorii pe 2018 indică 188.500 nașteri; presupunerea rezonabilă este ca datele definitive să fie undeva în jur sau puțin peste 200.000 de nașteri.
Așadar, ar exista o tendință, oarecum firavă, de recuperare a curbei descendente începută în 2009 (anul crizei) și care a atins un nivel de jos în 2013-2014.
Ce înseamnă acest lucru? Că politicile de susținere a familiei contează.
(…)
Starea creșelor, indemnizațiile pentru mame, concediile maternale, alocațiile și altele asemenea sunt genul de măsuri care, fie în sens negativ, fie în sens pozitiv, au o repercusiune cât se poate de tangibilă în viața oamenilor. Da, chiar se poate încuraja natalitatea dacă tinerii știu că vor fi sprijiniți dacă vor avea copii. Pare o banalitate, însă trebuie să o reafirmăm răspicat.
…Și ce ar trebui să facem
Ar trebui ca politicile de încurajare a natalității să fie dezvoltate agresiv și inteligent. Agresiv, adică țintind la redresarea cauzelor sociale care inhibă nașterea, maternitatea și paternitatea, și inteligent, adică prin politici care să întărească familia, astfel încât statul să încurajeze nu doar nașterile, ci, de fapt, un model familial cu mai mulți copii.
– Recentele măsuri din Ungaria pot fi un exemplu de politici pozitive ranforsate: măsuri fiscale care pot ajunge până la suprimarea unor impozite în cazul femeilor cu mai mulți copii, subvenționarea achizițiilor de mașini, creditări favorabile și chiar ștergerea datoriilor în funcție de numărul de copii născuți.
– În orice caz, un minim care ar trebui făcut ar viza recompensarea femeilor care nasc, prin stimulente fiscale și diverse subvenționări, precum și crearea unui cadru legal și fiscal care, pe de o parte, să interzică discriminările la care sunt supuse în prezent femeile angajate gravide sau care intenționează să rămână gravide, iar, pe de altă parte, să stimuleze firmele cu astfel de angajați.
– Un alt front care ar trebui abordat este cel al familiei lărgite: exemplul australian al subvenționării bunicilor care au grijă de copii este demn de luat în seamă. Prin acest lucru se încurajează cea mai bună soluție pentru copilul mic care are părinții angajați, adică creșterea în familie, dar se creează o ocupație și pentru categorii de vârstă pensionate care, iată, pot redobândi un statut activ, benefic pentru societate.
Migrația: un fenomen incontrolabil?
Redresarea natalității nu e, însă, suficientă în sine, mai ales pe termen scurt și mediu, într-o țară din care s-a emigrat și se emigrează masiv.
Ce ar trebui conștientizat, într-o primă fază, este că trebuie renunțat definitiv la modelul de (non)dezvoltare aplicat până recent: România ca țară atractivă pentru investitori „datorită” forței de muncă ieftine. Acest model este cel puțin unul din factorii care au dus la emigrarea fără precedent pe care o suferă țara noastră. În plus, este falimentar. În România există o criză de forță de muncă tot mai acută. (…)
Într-o a doua fază, ar trebui abordate segmentele de populație care se află deja în țară și care pot fi, potențial, rezervoare de viitori emigranți, așa cum s-a făcut, de pildă, în cazul medicilor, pentru a stopa exodul acestora. Apoi, ar trebui identificate acele segmente din populația emigrată care au încă legături consistente cu țara sau care au un statut suficient de vulnerabil în țara de destinație, astfel încât să ia în serios opțiunea întoarcerii acasă în anumite condiții.
Citește articolul integral pe Stiripesurse.ro
Citește mai multe opinii de Anghel Buturugă
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
