Conferința Națională „Împreună pentru viață” 2026 a avut tema „De la intenție personală la eficiență comunitară”

Cea de-a doua ediție a Conferinței Naționale „Împreună pentru viață” a reunit sâmbătă, 17 octombrie 2026, la București, 60 de participanți din 27 de localități. Evenimentul, organizat de Asociația România pentru viață, a avut ca temă „De la intenție personală la eficiență comunitară. Cum construim sprijinul instituțional”.

Specialiști din domeniile asistenței sociale, psihologiei, medicinei și teologiei, reprezentanți ai organizațiilor, centrelor de sprijin și voluntari au discutat despre nevoile femeilor însărcinate și ale mamelor aflate în dificultate, dar și despre dezvoltarea colaborării dintre persoanele, comunitățile și instituțiile care le oferă sprijin.

„Le sunt recunoscătoare tuturor celor care au fost astăzi împreună cu noi, unii venind de la distanțe mari, pentru a participa la această conferință. Mă bucur că am avut ocazia să întâlnim oameni care, în comunitățile lor, își dedică timpul, cunoștințele și resursele pentru a sprijini femeile însărcinate, mamele și familiile aflate în dificultate”, a declarat Alexandra Nadane, președinta Asociației România pentru viață.

„Pasul următor este să construim împreună forme de sprijin care să funcționeze pe termen lung și la care femeile să poată avea acces atunci când au nevoie.”

Înțelegerea nevoilor, primul pas în dezvoltarea sprijinului

O primă direcție a conferinței a fost înțelegerea dificultăților prin care trec femeile însărcinate și mamele și a modului în care profesioniștii și comunitățile pot răspunde nevoilor acestora.

Alexandra Nadane a prezentat dimensiunea relațională a crizei de sarcină, lect. univ. dr. Cristian Manea a vorbit despre curajul de a spune „mi-e greu”, iar psihologul Mariana Bașturea a vorbit despre sprijinul psihologic pentru femeile însărcinate și mame.

Referindu-se la dificultatea de a recunoaște că avem nevoie de ceilalți, Cristian Manea a subliniat:

„Am înțeles târziu că a cere ajutor e cea mai matură formă de smerenie. Smerenia nu înseamnă să te faci mic. Nici să taci. Smerenia înseamnă să fii adevărat despre tine. Și se spune în cuvinte foarte simple: «Mi-e greu», «Am nevoie de tine», «Nu pot singur». Ne e greu să le spunem pentru că ne e teamă că deranjăm. Că vom părea slabi. Că celălalt nu va vrea. Dar am observat de fiecare dată același lucru: oamenii sunt mult mai dispuși să ne ajute decât credem noi.”

Nevoia unui sprijin adaptat fiecărei situații a fost abordată și prin prezentări dedicate unor forme particulare de vulnerabilitate. Dr. Eliza Maria Cloțea (foto sus) a discutat despre îngrijirea mamei și copilului în cazul unui diagnostic prenatal nefavorabil, dr. Iulia Rădeanu a propus o reflecție asupra supraviețuirii și „supra-viețuirii” în criza de sarcină, iar Priscila Lipciuc a prezentat tema sprijinirii femeilor văduve în timpul sarcinii.

Colaborarea dintre organizații și instituții, esențială pentru dezvoltarea serviciilor

Dincolo de înțelegerea nevoilor individuale, conferința a abordat modalitățile prin care inițiativele de sprijin pot fi dezvoltate și susținute pe termen lung.

Invitata internațională, Svetlana Jovanova (foto sus), fondatoare și directoare a organizației „Lydia – a beating heart” din Macedonia de Nord, a prezentat experiența transformării unei inițiative personale într-o organizație cu impact instituțional.

Adelina Fronea, președinta Asociației LifeCall (foto sus), a abordat parteneriatul dintre comunitate, instituții și mediul privat, iar Pr. Radu Brînză, coordonator al Departamentului Pro Vita al Arhiepiscopiei Iașilor (foto jos), a prezentat rolul rețelelor de colaborare dintre preoți, instituții și comunități.

Legătura dintre inițiativele internaționale și activitatea din comunitățile locale a fost abordată de Iulia Elena Cazan, co-director al International Youth Coalition.

Un mesaj comun acestor teme a fost importanța colaborării și a schimbului de experiență, idee exprimată de Svetlana Jovanova:

„Aceasta este una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat până acum: colaborarea nu face organizațiile noastre mai mici. Ea face întreaga mișcare mai puternică. Nu trebuie să reinventăm fiecare lucru pe cont propriu. Putem învăța unii de la alții. Ne putem forma reciproc. Ne putem încuraja reciproc. Putem împărți resurse. Ne putem deschide uși unii altora. Și uneori, când unul dintre noi este epuizat, o altă persoană sau organizație îi poate aminti: «Nu ești singur».”

Rolul comunității și responsabilitatea celor care oferă sprijin

Conferința a adus în discuție și dimensiunea spirituală a sprijinului, contribuția tradiției creștine la dezvoltarea asistenței sociale și responsabilitățile profesioniștilor care lucrează cu persoane vulnerabile.

Pr. Alin Nica, coordonatorul preoților de caritate din Arhiepiscopia Bucureștilor, a vorbit despre misiunea pastorală în sprijinul femeii însărcinate, mamei și familiei, subliniind importanța unei implicări care depășește transmiterea unui mesaj:

„Preotul de caritate nu este chemat doar să vorbească despre valoarea infinită a vieții, ca dar al lui Dumnezeu, ci să devină, prin prezență, ascultare și solidaritate, persoana prin care femeia și familia descoperă că nu sunt singure. Pastorația prin prezență devine, astfel, o faptă bună, concretă care aduce încurajare femeilor și familiilor în momente de deznădejde.”

În completarea acestei perspective, lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, prodecan al Facultății de Filosofie a Universității din București, a vorbit despre bucuria de a trăi împreună și despre creșterea copiilor ca parte fundamentală a acestei bucurii.

Teodora Diana Paul, președinta Asociației Studenți pentru viață București, a prezentat rădăcinile creștine ale asistenței sociale și aspectele care pot fi îmbunătățite în prezent, iar lect. univ. dr. Mihaela Popa, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, a abordat importanța grijii față de propria persoană în profesia de asistent social.

O întâlnire între oameni care își doresc să construiască mai departe

Pe lângă prezentările din program, conferința le-a oferit participanților posibilitatea de a adresa întrebări, de a împărtăși experiențe și de a cunoaște persoane care desfășoară activități similare în alte comunități.

Pentru Roxana Telentin, aflată la prima participare, întâlnirea a fost și o ocazie de a descoperi amploarea implicării celor preocupați de sprijinirea femeilor aflate în criză de sarcină: „Particip pentru prima dată și am rămas profund impresionată de cât de mulți oameni sunt preocupați să ajute femeile în criză de sarcină și să treacă de la convingerile bune pe care le au la a se implica în mod concret. Am primit informații foarte utile în parcursul dezvoltării mele ca om, pe care le pot folosi în activitatea mea.”

Dincolo de informațiile prezentate, participanții au apreciat și posibilitatea de a discuta deschis despre experiențele și provocările întâlnite în activitatea lor.

„Să fiu la conferința «Împreună pentru viață» se simte ca acasă. Am întâlnit oameni care au împărtășit oportunitățile, scopurile, dar, cu sinceritate, chiar și provocările lor, reieșite din dorința de a ajuta diada mamă-copil aflată într-un punct tumultuos”, a mărturisit Diana, una dintre participante.

„M-am bucurat mult să fiu prezentă la această conferință și să-i cunosc pe cei care oferă speranță mamelor în criză de sarcină prin ajutor concret. Am văzut că acest ajutor este oferit cu multă răbdare, jertfă și iubire față de aproapele”, a continuat Iulia Elena Cazan.

Cea de-a doua ediție a Conferinței Naționale „Împreună pentru viață” a reunit astfel experiențe profesionale și comunitare diferite, în jurul unui obiectiv comun: dezvoltarea unor forme de sprijin prin care femeile însărcinate și mamele aflate în dificultate să poată primi ajutorul de care au nevoie.