Marşul pentru Viaţă

Comunicat: Marșul pentru viață 2022 – „Egalitate, echitate și sprijin – din prima secundă și întreaga viață”

de Redacția Stiripentruviata.ro

Organizatorii au făcut public sâmbătă comunicatul celei de a 12-a ediții naționale a Marșului pentru viață.


Descarcă documentele în format *pdf:

  • Comunicat integral 2022, cu lista centrelor de sprijin din țară și sugestii de activități în Luna pentru viață 2022

Sâmbătă, 26 martie, va avea loc Marșul pentru viață 2022 – „Egalitate, echitate și sprijin – din prima secundă și întreaga viață”. Este cea de-a 12-a ediție în România a acestui eveniment și reprezintă punctul culminant al Lunii pentru viață.

Însărcinată? Suntem alături de tine. Sună acum la 0800.070.013

Luna pentru viață se organizează în perioada 1–31 martie, având aceeași temă ca a marșului. Acest eveniment, care se desfășoară atât la nivel național cât și internațional urmărește conștientizarea deplinei umanități a copiilor nenăscuți și a nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină, pentru ca acestea să-și poată naște copiii.

Tema Marșului pentru viață este inspirată din tema Marșului pentru viață 2022 Washington, aflat în acest an la a 49-a ediție – „Equality begins in the Womb”. Este o invitație să reflectăm asupra egalității de șanse a femeilor însărcinate aflate în diferite situații dificile și asupra egalității de șanse a copiilor nenăscuți ai acestora.

Prin ediția de anul acesta ne-am propus ca toți cei care vor vedea, vor interacționa și vor participa la marș să înțeleagă mult mai bine atât mesajul lui, cât și scopul acțiunilor pro-viață în general: conștientizarea deplinei umanități a copiilor nenăscuți și a nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină, pentru ca acestea să-și poată naște copiii. Este despre egalitatea de șanse a femeilor însărcinate aflate în diferite situații dificile și a copiilor nenăscuți ai acestora. În acest sens am construit o identitate vizuală unitară la nivel național prin care să putem comunica mult mai clar și bine mesajul cauzei pe care o susținem.

O componentă importantă a mesajului Marșului pentru viață constă în faptul că este un eveniment apolitic și neconfesional, nu militează pentru interzicerea avortului și nu susține nici o formă de ostracizare a femeilor.

Toate activitățile din Luna pentru viață se vor realiza cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

În București, Marșul pentru viață 2022 Egalitate, echitate și sprijin – din prima secundă și întreaga viață  este organizat de către Asociația „Studenți pentru viață” și Asociația „România pentru viață”  și va avea loc sâmbătă, 26 martie 2022, între orele 12:00 și 16:00, pe traseul Parcul Unirii – Parcul Tineretului. Evenimentul se va desfășura cu păstrarea tuturor restricțiilor aflate în vigoare.

Ideologizarea avortului ascunde drama crizei de sarcină, respinge ideea de sprijin și, astfel, generează inegalitate de șanse

Așa cum un copil nenăscut nu are aproape nicio șansă în fața chiuretei ginecologice, o femeie în criză de sarcină nu are aproape nicio șansă în fața „chiuretei” sociale care ia forma lipsei oricărui ajutor, a ostracizării din partea celor pe care îi iubește, a incriminării ei pentru că este însărcinată și pentru că, astfel, încurcă planurile și dorințele altora.

Practic, cele mai multe avorturi sunt făcute împotriva dorinței femeii, la presiunea altora. Termenul potrivit este avorturi forțate, chiar dacă nu forța fizică este cel mai adesea folosită pentru a determina avortul, ci hărțuirea psihică. Dar, deși abuzul este clar, acesta este ignorat din cauza ideologizării dreptului la avort. Sintagmele „Avortul este un drept” și „Corpul meu, alegerea mea” devin un paravan menit să justifice necunoașterea și indiferența, anulând apriori simțul realității și simțul compasiunii. Urmarea este că nu se analizează obiectiv starea de fapt și nu se oferă un sprijin real femeii astfel încât să nu se simtă singură, să poată cumpăni ambele alegeri și să poată lua o decizie informată și care să aibă în vedere și sprijinul din exterior.

Lipsa de sprijin și inegalitatea de șanse a femeilor în criză de sarcină sunt ignorate atât de progresiștii care invocă egalitatea de șanse doar după naștere, cât și de conservatorii care consideră că succesul personal depinde în primul rând de alegerile proprii, iar cei din jur nu sunt datori să poarte povara alegerilor greșite alte altora.

Pentru fiecare copil, egalitatea de șanse începe înainte de a veni pe lume

Egalitatea de șanse a copiilor începe în momentul concepției și înseamnă, întâi de toate, ca mamele lor să fie încurajate și sprijinite să-i nască.

Egalitatea de șanse pentru un copil conceput înseamnă să nu fie preferat un băiat unei fete. Egalitatea de șanse pentru toți copiii înseamnă și ajutorul prompt acordat unui copil care primește un diagnostic intrauterin grav și părinților lui, încă dinainte de naștere. Strategiile de incluziune socială a persoanelor cu Sindrom Down sunt incomplete și inechitabile, având în vedere că în Uniunea Europeană mare majoritate a copiilor diagnosticați cu Sindrom Down sunt avortați.

Motivele generale pentru care o femeie ajunge în criză de sarcină

Criza de sarcină poate apărea și apare în viața oricărei femei, indiferent de mediul social, statutul familial, nivelul economic sau nivelul de educație. Dar femeile cu un nivel scăzut de educație, femeile care provin din medii defavorizate sau din familii în care au existat alcoolism, violență, dependențe tind să ajungă mai frecvent și mai des la avort.

În general, cadrul în care au loc avorturile la cerere este lipsit de alternative generată de lipsa de sprijin din exterior. În Statele Unite, un studiu arată că circa 67% din femeile care fac avort nu au parcurs o procedură de consiliere [1], în cadrul căreia ar fi putut beneficia de informații și sprijin


[1] Vincent M. Rue, Priscilla K. Coleman, James J. Rue, David C. Reardon, „Induced abortion and traumatic stress: A preliminary comparison of American and Russian women”, Medical Science Monitor; 10(10), 2004.

Motive generale:

  • Dependența emoțională: femeile sunt obligate să aleagă între viața copilului și relația cu tatăl acestuia, care nu își dorește copilul;
  • Mamele sunt neglijate sau părăsite de către tatăl copilului;
  • Femeia depinde financiar de tatăl copilului, care îi cere să facă avort;
  • Femeia trăiește într-o relație toxică, violentă din care nu se poate desprinde;
  • Femeia este necăsătorită și se teme de ostracizarea din spațiul public dacă va naște copilul;
  • Femeia află în timpul sarcinii despre probabilitatea de a naște un copil cu nevoi speciale;
  • Femeia a fost victima unui viol sau incest;
  • Femeia este victima traficului de persoane și a prostituției forțate. Câți dintre cei care denunță aceste cumplite practici deplâng și avorturile pe care femeile exploatate sexual sunt obligate să le facă? Și cum sunt sprijinite aceste femei, pentru a nu ajunge la avort?
  • Presiunea făcută adesea de angajatori asupra femeilor însărcinate, care sunt puse să aleagă între concediere și nașterea copilului vs. avort și continuarea carierei. Deși în nicio carieră avortul nu ar trebui să figureze în lista de to do-uri pentru a obține succesul profesional, frecvența acestei practici face ca femeile care se confruntă cu ea să nu aibă curajul să deschidă proces angajatorului.

Mai mult, am observat opțiunea clară a unor angajatori de a nu angaja femei tinere și/sau proaspăt căsătorite, de frica intrării rapide a acestora în concediu de maternitate. Este o realitate că, la angajare, femeile tinere aud adesea clauze nescrise – „5 ani nu ai voie să rămâi însărcinată” – iar mai târziu, dacă refuză avortul, sunt amenințate: „îți desființăm postul când te întorci din concediu de creșterea copilului”, „nu mai promovezi după ce te întorci”.

  • Avorturi din cauza sexului copilului, fiind preferat un băiat unei fete;
  • Sănătatea fizică și/sau mentală a mamei;
  • Sărăcia.

Motivele pe grupe de vârstă

Avorturi la adolescente:

  • Lipsa preocupării părinților pentru educația și dezvoltarea lor;
  • Lipsa afecțiunii din partea părinților;
  • Lipsa de educație;
  • Sărăcia;
  • Presiunea părinților;
  • Presiunea școlii, amenințări cu exmatricularea în locul gândirii unor soluții de sprijin.

Avorturi la femei tinere:

  • Teama că nu-și pot termina studiile dacă nasc un copil în timpul facultății;
    • Presiunea părinților;
    • Lipsa soluțiilor materiale de sprijin: locuință, serviciu.

Avorturi la femei adulte:

  • Opinia adânc înrădăcinată și presiunea că nu poți să ai în același timp copii și să te dezvolți în carieră;
    • Lipsa programelor de sprijin pentru mamele care muncesc: locuri de joacă, creșe, grădinițe;
    • Lipsa companiilor „child-friendly”;
    • Faptul că mai au copii pe care i-au crescut singure și se simt epuizate fizic, psihic, emoțional;

Avorturi la femei peste 40 de ani:

  • Teama de reacția comunității „ce o să zică lumea dacă o să mai am un copil la vârsta asta?”;
    • Teama de reacția propriilor copii, dacă aceștia sunt adolescenți sau tineri, teama de diferența de vârstă între copii;
    • Teama de probleme de sănătate la copil.

Numărul de avorturi făcute în spitalele de stat, pe grupe de vârstă ale mamei, în anul 2020 [2]

Grupa de vârstăProcent total din numărul de avorturi
15-19 ani9%
20-24 ani18%
25-29 ani22%
30-34 ani24%
35-39 ani17%
40-44 ani9%
45-49 ani1%

[2] Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo Online: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/ta- bles/insse-table Mișcarea naturală a populației – Natalitate – Întreruperi de sarcină

Statistici privind consecințele avortului asupra sănătății femeii

Institutul Elliot citează cercetări care demonstrează că femeile duc lipsă de informare și consiliere când vor să decidă cu privire la avort. Cercetările realizate pe eșantioane de femei aflate în această situație arată următoarele:

  • 64% din femei au declarat că s-au simțit presate să facă avort [1];
  • majoritatea s-au simțit împinse de la spate sau nesigure, dar, cu toate acestea, 67% nu au primit consiliere [2];
  • clinicile nu reușesc să determine existența coerciției [3];
  • 64% dintre femeile care au făcut avort au declarat că partenerul nu le-a oferit sprijinul [4];
  • presiunea de a avorta poate ajunge până la violență și crimă; în SUA, omuciderea este principala cauză a morții în rândul femeilor însărcinate [5];
  • Rata sinuciderilor în cazul femeilor care au făcut avort e de șase ori mai mare [6];
  • 65% dintre femei au simptome de traumă psihologică după avort [7];
  • O meta-analiză a 22 de studii făcută în 2011 de British Journal of Psychiatry a descoperit că există o legătură între avort și problemele de sănătate mintală. Datele din această meta-analiză au vizat 877.181 de persoane, dintre care 163.831 făcuseră avort, și a descoperit că „femeile care făcuseră avort prezentau un risc cu 81% mai mare de a avea probleme de sănătate mintală” [8];
  • România avea cel mai mare procent de mortalitate maternă în timpul avortului din Europa, 2,67% în 2015 [9] .

[3] Vincent M. Rue, Priscilla K. Coleman, James J. Rue, David C. Reardon, „Induced abortion and traumatic stress: A preliminary comparison of American and Russian women”, Medical Science Monitor; 10(10), 2004
[4] Idem.
[5] David C. Reardon, Ph.D., „Abortion Decisions and the Duty to Screen: Clinical, Ethical, and Legal Implications of Predic- tive Risk Factors of Post-Abortion Maladjustment”, San Diego, CA. www.afterabortion.org/news/Duty2Screen.pdf
[6] „Forced Abortion in America: A Special Report”, The Elliot Institute. http://www.theunchoice.com/pdf/FactSheets/Forced- Abortions.pdf
[7] Nidhi Subbaraman, Homicide is a top cause of maternal death in the United States. Nature, 2021. https://www.na- ture.com/articles/d41586-021-03392-8
[8] M. Gissler et. al., „Pregnancy Associated Deaths in Finland 1987-1994 – definition problems and benefits of record linkage”, Acta Obsetricia et Gynecologica Scandinavica 76:651-657 (1997); and M. Gissler, „Injury deaths, suicides and homicides associated with pregnancy, Finland 1987-2000”, European J. Public Health 15(5):459-63 (2005). Citat în: „Forced Abortion in America: A Special Report”, The Elliot Institute.
[9] Vincent M. Rue, Priscilla K. Coleman, James J. Rue, David C. Reardon, „Induced abortion and traumatic stress: A preliminary comparison of American and Russian women”, Medical Science Monitor, 10(10), 2004.
[10] Priscilla K. Coleman, „Abortion and mental health: quantitative synthesis and analysis of research published 1995–2009”, British Journal of Psychiatry, (2011) 199, pp. 180-6. http://bjp.rcpsych.org/content/199/3/180.abstract
[11] Campania „Sănătatea reproducerii – tu decizi ce este mai bine pentru tine!”, DSP Suceava, 2021.

Relația cu comunitățile religioase din care fac parte femeile

Deși de multe ori femeile se simt mai mult judecate decât ajutate de către comunitățile religioase din care fac parte, totuși majoritatea femeilor aflate în criză de sarcină caută sprijin moral și suport psihologic în biserică, atât înainte de a lua o decizie, cât si după o eventuală decizie de a face avort, concluzionează un sondaj „The Church and Abortion”, realizat în anul 2015 în SUA pentru Care Net, o organizație pro-viață care a dezvoltat o rețea de mai mult de 1.100 de centre de sprijin pentru femeile însărcinate [12].

Comunitățile religioase din care fac parte trebuie sa fie pregătite sa ajute femeile aflate in criză de sarcină, direcționându-le către cel mai apropiat centru specializat, luând astfel parte activ la susținerea femeii.

Conform studiului:

  • 70% dintre femeile care au făcut avort erau creștine; procentul americanilor care s-au declarat creștini în 2015 a fost de 75%.
  • Mai mult de 40% dintre femeile care fac avort merg lunar sau mai des la biserică;
  • Doar 7% dintre femeile care fac avort discută decizia lor cu o persoană de la biserică;
  • Pentru 76% dintre femeile care fac avort, cultul căreia îi aparțin nu are nicio influență asupra deciziei lor;
  • 65% dintre femeile care au făcut avort consideră că oamenii care merg la biserică le judecă pe femeile care sunt însărcinate fără a fi căsătorite;
  • 64% consideră că oamenii care merg la biserică mai degrabă bârfesc femeile în criză de sarcină decât le ajută;
  • 30% consideră că primesc din partea cultelor informații exacte despre criza de sarcină;
  • Atunci când se confruntă cu criza de sarcină, femeile spun că se așteaptă sau li s-a întâmplat mai degrabă să fie judecate (33%) sau condamnate (26%) în mediul bisericesc, decât să li se acorde atenție (16%) sau sprijin (14%).

Sprijinul în criză de sarcină se poate dezvolta 3 direcții:

  • La nivel personal: partenerul, părinții, membrii familiei, persoanele apropiate sunt primele care află vestea sarcinii și pot sprijini, pot fi alături de femeie, astfel încât ea să nu se simtă lăsată singură, presată să facă avort, abandonată, lipsită de soluții.
  • La nivel comunitar: alte femei, alte mame, colegii, prietenii, cunoscuții, bisericile pot oferi sprijin emoțional, spiritual și material pentru depășirea crizei;
  • La nivel instituțional: centrele de sprijin pentru femeile în criză de sarcină pot oferi sprijin profesionist prin: consiliere, asistență socială, sprijin material, plata unor investigații medicale, trusou pentru naștere, produse pentru mamă și copil, grupuri de sprijin, cursuri de alăptare, sprijin în găsirea unui loc de muncă.

[12] http://www.care-net.org/churches-blog/new-survey-women-go-silently-from-church-to-abortion-clinic

Prin evenimentele desfășurate în această lună dorim:

  • Să conștientizăm publicul larg și instituțiile guvernamentale și neguvernamentale asupra problemelor reale legate de criza de sarcină, un fenomen care, deși are o amploare foarte mare,
  • este încă considerat un subiect tabu, generând adevărate drame care sunt trecute sub tăcere.
  • Să informăm publicul larg despre existența lor și să încurajăm femeile aflate în criză de sarcină să apeleze la ajutorul specializat al centrelor specializate.
  • Să intrăm într-o comunicare activă cu oamenii și cu orice entitate publică sau privată, cu scopul de a găsi noi soluții reale pentru protejarea mamei aflate în criză de sarcină și a copilului nenăscut.
  • Să generăm punți de colaborare între instituții publice și centre, organizații care sprijină mama în timpul sarcinii și după nașterea copilului.
  • Să solicităm și să ajutăm instituțiile abilitate în formularea unor politici publice de sprijin a femeilor aflate în criza de sarcină.

Ca în fiecare an, propunem diferite măsuri concrete de sprijinire a femeilor în criză de sarcină si a copiilor nenăscuți ai acestora:

  • Acordarea, după a 14-a săptămână de sarcină, a unei indemnizații pentru femeia însărcinată, care să acopere nevoile speciale din perioada sarcinii – se poate face prin extinderea indemnizației
  • pentru creșterea copilului în perioada ultimelor luni de sarcină;
  • Acordarea indemnizației pentru creșterea copilului și femeilor care nu au lucrat în ultimele 12 luni înainte de naștere, în cuantum corespunzător salariului minim pe economie;
  • Înființarea de centre de sprijin pentru femeile însărcinate, unde femeile în criză de sarcină să poată beneficia, la cerere, în mod gratuit de consiliere psihologică, coaching, asistență socială sau ce tip de sprijin are nevoie pentru a depăși criza de sarcină;
  • Formarea personalului medical și oferirea de sprijin non-medical complementar, care să vizeze nevoile și bunăstarea femeilor pe parcursul internării în vederea asistenței la naștere.
  • Crearea posibilității legale ca femeia însărcinată care consideră că nu poate crește copilul să înceapă procedura de încredințare spre adopție din perioada sarcinii, având un termen după
  • naștere în care se poate răzgândi, după modelul adopției de la naștere care este utilizat în SUA, Marea Britanie, Australia;
  • Legiferarea adopției deschise, care ar putea determina mai ușor încredințarea spre adopție sau acceptul familiei naturale pentru adopția copiilor care nu pot fi îngrijiți de părinții sau de rudele biologice;
  • Sprijinirea adolescentelor însărcinate să ducă sarcina la bun sfârșit ca un pas spre responsabilitate și încurajarea mentalității că o astfel de sarcină poate fi o șansă pentru ca o familie adoptivă să-i ofere acelui copil o viață frumoasă;
  • Valorizarea în societate a tuturor celor implicați în adopție, în vederea eliminării mentalității disprețuitoare la adresa copiilor adoptați, a părinților adoptivi și, mai ales, la adresa mamelor sau
  • părinților care își încredințează copiii spre adopție când dificultăți majore le afectează capacitatea de a se ocupa corespunzător de creșterea acestora;
  • Legiferarea plasării de instalații speciale de tip „baby box” în zidurile exterioare ale spitalelor, unde mamele care consideră că nu își pot îngriji copiii îi pot depune în condiții de siguranță – ca ultimă soluție la o situație de criză, ele pot preveni pruncuciderea și abandonul copiilor nou-născuți; aceste dispozitive sunt legale în foarte multe țări din lume.
  • Implementarea unor politici publice de sprijin prin care instituțiile publice să colaboreze cu organizațiile și centrele de sprijin din comunități, astfel încât femeile în criză de sarcină să primească sprijinul necesar în timpul sarcinii și după nașterea copilului, astfel încât să se simtă sprijinite de societate și de cei din jur.

Cine sunt cei care pot sprijini? Dacă suntem noi, cât sprijinim?

Dacă „este nevoie de un sat pentru a crește un copil” și dacă implicarea diferitelor instituții ale statului în creșterea și în educația copiilor este, cel puțin la nivel declarativ, o constantă, și pentru a se naște un copil este adesea nevoie ca mama să fie protejată de comunitate. De oameni conștienți de responsabilitatea față de semeni.

Ajutorul stă în inimile și în mâinile tuturor:

  • Ale bărbatului care poate să sprijine o femeie în criză de sarcină, chiar dacă nu este el tatăl copilului.
  • Ale femeii care a trecut printr-o criză de sarcină și poate să mărturisească ce înseamnă aceasta,
  • pentru o mamă.
  • Ale femeii care nu a trecut printr-o astfel de experiență și care poate să înțeleagă că există femei care au nevoie de susținere.
  • Ale elitelor care au în mână atât instrumente politice, cât și instrumente de modelare a mentalităților publice, de implementare a unor măsuri de protecție socială.
  • Ale oamenilor simpli care cunosc femei în criză de sarcină pe care ei pot să le ajute dacă își propun și fac un efort în acest sens.

Ne adresăm tuturor, fără a incrimina pe nimeni, ci făcând un apel la a înțelege criza de sarcină. Doar prin sprijinul celor din jur o femeie în criză de sarcină poate să își găsească liniștea necesară, să aibă o șansă egală cu femeile care nu trec printr-o criză de sarcină și, astfel, copilul ei să aibă o șansă la viață egală cu a altor copii nenăscuți. Sprijinul în criza de sarcină este un pas înainte spre o societate cu adevărat echitabilă.

Egalitatea oamenilor începe din momentul concepției, dar ea devine o realitate pentru fiecare om doar într-o societate echitabilă, într-o societate care oferă șansa la viață tuturor.

Fiecare copil e un dar către lume, pe care suntem chemați să îl ocrotim, sprijinind mama care îl poartă.

Luna pentru viață 1-31 martie oferă un minunat prilej pentru desfășurarea unor activități care să exprime practic ideile de mai sus. Alăturăm o listă de posibile activități, iar dragostea și responsabilitatea fiecărui organizator local pot crea și alte activități de conștientizare și de sprijin.

Să le arătăm femeilor în criză de sarcină că nu sunt singure!

Listă cu posibile activități care se pot organiza în
Luna pentru viață 2022
„Egalitate, echitate și sprijin – din prima secundă și întreaga viață”

1. Postați, distribuiți, promovați bannere pro-viață, mărturii, articole, știri cu mesaje și activități legate de Luna pentru viață 2022 „Egalitate, echitate și sprijin – din prima secundă și întreaga viață”: www.marsulpentruviata.ro, https://www.facebook.com/MarsulpentruViata

2. Marți, 1 martie: Leapșa pentru viață online. Utilizatorii rețelelor de socializare sunt invitați să posteze clipuri video cu răspunsul lor la întrebarea „Ce ai face tu pentru a fi mai multă egalitate și echitate în privința mamelor și a copiilor?”, folosind hashtag-urile #mpv2022 și #egalitateechitatesisprijin.

3. Proiecții de film pro-viață. Lista filmelor pro-viață și descrierea lor se găsesc pe http://marsulpentruvi- ata.ro/resurse/filmeproviata. Pentru a primi filmele puteți trimite un mail la adresa filmeproviata@romaniapentruviata.ro.

4. „Spune-mi o poveste pentru suflet” – ateliere de citit cărți pro-viață pentru copii, coordonate de profesoara Ioana Revnic. Contact: spuneopovestepentrusuflet@gmail.com.

5. Campanie națională caritabilă „Sprijin pentru centre – sprijin pentru viață” – Adolescenții, tinerii și adulții pro-viață de toate vârstele sunt încurajați să se unească și să sprijine cel mai apropiat centru de sprijin pentru femeile în criză de sarcină. Se pot dona: scutece, lapte praf, produse de îngrijire pentru bebeluși, alimente, bani.

6. Sâmbătă, 5 martie: Ziua Națională a Prăjiturilor Pro-viață – susținătorii vieții sunt invitați să realizeze prăjituri împre- ună cu cei dragi și să le decoreze cu mesaje pro-viață, apoi să posteze fotografiile pe rețelele de socializare cu folosind hashtag-ul: #prajituriproviata.

7. Duminică, 6 martie: Târg caritabil de prăjituri pro-viață pentru susținerea femeilor în criză de sarcină. Prăjiturile pregătite în Ziua Națională a Prăjiturilor Pro-viață pot fi folosite pentru organizarea Târgului caritabil de prăjituri pro-viață, iar fondurile strânse în urma donațiilor pot fi dăruite, mai departe, unui centru de sprijin pentru femei în criză de sarcină.

8. Marți, 8 martie: „Flori pentru mămici” Voluntarii pro-viață oferă flori femeilor însărcinate și mamelor aflate la o maternitate în găzduirea unui centru maternal. Florile sunt însoțite de mesajul „Mamă, îți mulțumesc că m-ai născut!”

9. Marți, 8 martie: Campanie online „Mamă, îți mulțumesc că m-ai născut!” Susținătorii campaniei sunt invitați să-și posteze la fotografia de profil pancarta cu anul în care s-au născut și mesajul „Mamă, îți mulțumesc că m-ai născut”. Pancartele pot fi descărcate de la acest link: http://www.marsulpentruviata.ro/resurse/pancarte/.

10. Atelier online de bannere pro-viață pentru adolescenți. Tinerii pot învăța cum să editeze într-un mod simplu bannere cu mesaje pro-viață pe care le pot distribui mai departe pe rețelele de socializare.

11. Ziua Națională a Tricourilor Pro-viață – adolescenții și tinerii sunt invitați să printeze sau să picteze un tricou cu un mesaj pro-viață, să se fotografieze cu tricoul și să posteze fotografia pe rețelele de socializare împreună cu hash-tag-ul #tricouproviata.

12. Atelier de pancarte pro-viață pentru adolescenți. Liceeni și studenții își vor desena propria pancartă pro-viață pe care o pot purta la Marșul pentru viață din localitatea lor sau pe care o pot fotografia și distribui pe rețelele de socializare împreună cu hash-tag-ul #pancartaproviata.

13. Conferință cu un invitat pro-viață. Pot fi invitați actualii sau foștii președinți ai unor asociații pro-viață, medici ginecologi, asistenți sociali sau preoți pro-viață, dar și alți lideri pro-viață ce activează în diferite domenii.

14. Crosul pentru viață – eveniment caritabil organizat cu scopul de a promova viața prin alergare. Crosul pentru viață include Crosul familiei (3 km) și Crosul copiilor.

15. Plantează un copac în memoria celor care nu au avut șansa să se nască. Copiii, tinerii și adulții de toate vârstele pot planta câte un copac în memoria victimelor avortului din localitatea din care ei provin.

16. Drumeție pentru viață organizată cu adolescenții și tinerii care s-au implicat în organizarea Lunii pentru viață, cu scopul de a întări legătura creată între aceștia și de a pune bazele unei echipe ce va organiza activități pro-viață pe tot parcursul anului.

ALEXANDRA NADANEVALENTINA DOLIȘ
Președintele Asociației România pentru viațăPreședintele Asociației Studenți pentru viață

Lista centrelor de sprijin pentru femeile în criză de sarcină din România și Republica Moldova

ALBA IULIA

Centrul de consiliere pre și post-avort al Asociației Filantropia Ortodoxă „Alba Iulia”

Str. Tudor Vladimirescu Nr. 39, jud. Alba

Tel: 0788 932 863

Centrul Iochebed

Bd. Transilvaniei, bl. 54, ap. 24

Tel: 0358.401.487

centruliochebed@gmail.com

www.ccalba.ro

ARAD

Asociația M.A.M.A. Arad

Calea Romanilor, nr. 4-8, bl. K2, sc. A, ap. 1, Arad

Tel: 0257.211.041, 0751.873.397

mamaarad@yahoo.com

www.ma-mi.org

BAIA MARE

Centrul de consiliere „Piciorușe Little feet”

Str. George Coșbuc bl. 34, ap. 20, Et. 3

Baia Mare, Jud. Maramureș

Tel: 004.0362.800.770 / 004.0737.177.277

picioruse.littlefeet@gmail.com

BACĂU

Centrul de consiliere şi sprijin pentru copii şi părinţi „Buna Vestire” – Hârja

Str. Nemirei 174, Hârja, comuna Oituz, jud. Bacău

0752.270.375

BRAȘOV

Fundația Iochebed

B-dul Griviței, nr. 61, Bl. 46, Sc. B, Apt. 1, Brașov

Tel: 0368.449.283

iochebedbv@gmail.com

www.ma-mi.org

BUCUREŞTI

Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii „Sfânta Alexandra Împărăteasa”

Str. Virgiliu, nr. 81, et. 8, ap. 801

Tel: 0800.070.013.

consiliere@centrulalexandra.ro

www.centrulalexandra.ro

Centrul de consiliere și informare „Sfânta Împărăteasă Elena”

Bd. Basarabia nr. 28 A, et. 3, Sector 2.

Tel: 0800.070.013

consiliere@centrulsfantaelena.ro

www.centrulsfantaelena.ro

CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA

Misiunea Socială Diaconia

Str. Criuleni 22 (Cart. Poșta Veche)

Tel: (+373 22) 46-32-28, (+373 22) 46-32-31, (+373 22) 46-32-34

E-mail: office@diaconia.md

Centrul de consiliere și sprijin „Sfânta Elisabeta”

Str. București, 59, Sc. 1, Et. 3, Chișinău

Tel: +373 781 27 007

centrulelisabeta@gmail.com

CLUJ-NAPOCA

Clinica Pro Vita

Str. Teodor Mihali nr. 38-40

Tel: 0264.431.891, 0748.127.021

provitacluj@gmail.ro

www.clinicaprovita.ro

DEVA

Asociația M.A.M.A. Deva 

Str. Ion Creangă, Bl. 29, Sc. 2, Ap. 12

Tel: 0354.803.686

www.mercysactionmission.com

mama.deva@yahoo.com

DEJ

Centrul de consiliere „M.A.M.A.”

Str. 1 mai, nr. 13, Dej

Tel: 0364.410.139

centrulmamadej@gmail.com

https://www.facebook.com/pg/centruldeconsilieremamadej

GIURGIU

Așezământul social destinat victimelor violenței domestice „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”

Comuna Slobozia, jud. Giurgiu

Tel: 0769.683.407

HUNEDOARA

Asociația M.A.M.A. Hunedoara

Str. Mihai Viteazu, Nr. 11, Bl. X3, Ap. 36

Tel: 0354.416.911

mama_miriam_hd@yahoo.com

IAȘI

Centrul Praesidio pentru femeile însărcinate aflate în dificultate

www.provitaiasi.ro

Tel Verde: 0800 800 116

ORADEA

Centrul de Informare și Consiliere „Puls”

Str. Aurel Lazăr, nr. 4A, ap. 8

Tel: 0359.800.665, 0755.206.787

centrulpuls@yahoo.com

www.centrulpuls.ro

RĂDĂUȚI

Centrul „Elena”

Str. Călărași nr.10A,

Rădăuți, Suceava

Tel: 0755.050.005

Email: contact@centru-elena.ro

RÂMNICU VÂLCEA

Centrul de Consiliere și Informare „Doamna Maria Brâncoveanu”

Str. Scuarul Mircea cel Bătrân, Nr. 1, Râmnicu Vâlcea

Tel: 0734.207.681

SIGHIŞOARA

Casa Vieţii

Str. Tache Ionescu, nr. 10

Tel: 0744.405.250

casavietiioffice@gmail.com

Program de funcționare: Marțea și Joia

SUCEAVA

Centrul Iochebed

Str. Curtea Domnească, nr. 1, bl. 14, Sc. B, Ap. 2

Tel: 0230.523.380

iochebedsv@fidel.ro

www.centruliochebedsv.ro

TIMIŞOARA

Casa Mater Misericordiae

Str. Gh. Doja, nr. 25A

Tel: 0721.335.704

darulvietii@yahoo.com

www.darulvietii.ro

Fundaţia Estera

Str. Timotei Cipariu, nr. 3

Tel: 0256.492.862, fax 0356.809.205

fundatia.estera@gmail.com

VALEA PLOPULUI

Centrul Social Pro-Vita al Parohiei Valea Plopului

Sat Valea Plopului, jud. Prahova

Tel: 0745.223.663

asociatiaprovita@gmail.com


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole relaționate

Back to top button