Ce fac dacă am obosit ocupându-mă de copii?

de Dimitrie Tiutterin, Pedagog

Îmi iubesc fetița, dar obosesc foarte tare din cauza ei, adeseori mă enervez, o cert, îi spun să nu mă mai bată la cap. Pe urmă mi se face rușine, mă simt vinovată. Îmi dau seama că problema este în mine. Ce este de făcut?

[..] În primul rând este important să înțelegeți că problema dumneavoastră nu este una de excepție. Toți părinții obosesc de copiii lor. A sta cu copiii este o muncă serioasă și consumatoare de energie, care de „mănâncă” toate puterile, atât cele sufletești, cât și fizice. Multor părinți le e însă rușine să recunoască asta – dar chirurgul care a ieșit din operație sau pictorul care tocmai a terminat un tablou nu se simt jenați de oboseala lor. În acest sens este foarte bine că ați găsit puterea și bărbăția să recunoașteți: „Am obosit de munca mea de mamă”. [..]

Iată câteva „secrete profesionale” ale „meseriei de părinte”. Desigur, acestea nu vă vor scăpa total de senzația oboselii, dar sper că vă vor ajuta măcar cât de cât. [..]

Nu sunteți slugile copiilor voștri! Sunteți părinții și îndrumătorii lor. Îi puteți ajuta în anumite situații, cu care, în virtutea vârstei, nu se descurcă – însă acolo unde copilul este capabil să acționeze de sine stătător, să o facă. [..]

„Jucăm și jocul meu”. Jucați cu copilul nu numai jocurile care îl interesează pe el, ci și cele care vă interesează pe voi. Dacă două persoane joacă un joc, înseamnă că amândouă trebuie să fie interesate. Această regulă îi ajută pe copii nu numai să învețe să poarte tratative și să colaboreze, ci și să vadă în cei din jur oameni cu propriile dorințe și preferințe.

„Copilul cu șapte moașe..”. Din păcate, viața este de așa natură că adeseori femeile pot să se ocupe de copil numai în timp ce gătesc, calcă ori spală pe jos. Sigur, în acest vârtej „am șters – am stors – am pus sare în mâncare” copilul este iritant, iar sentimentul oboselii se instalează tocmai din cauză că nu reușești deloc să te concentrezi pe un singur lucru. Când gătiți sau faceți curat gândiți-vă cum v-ar putea ajuta copilul: ce parte a muncii îi puteți încredința să fie accesibilă și să nu prezinte pericol. [..] Totuși, să țineți minte: copilul nu se poate ocupa mult timp cu același lucru. El va îndeplini cu mai multă plăcere câteva însărcinări mărunte decât una de durată.

„Standardele de educație”. Psihologii afirmă că oboseala maschează adeseori faptul că omul nu este mulțumit de rezultatele muncii sale. Acest principiu este valabil și în privința educării copiilor. Câteodată ne stabilim singuri „standarde de educație” și astfel ne împingem singuri în capcană, năzuind ca copilul să corespundă idealurilor pe care le-am inventat. [..]

„Mama doarme, a obosit”. Câteodată, mama, într-adevăr, obosește atât de mult că nu vrea să mai vadă pe nimeni în fața ochilor. În acest caz, trebuie să nu se forțeze (din asta oricum nu o să iasă nimic bun), ci să se odihnească. În primul rând declarați soțului și copiilor: „Am obosit. Am nevoie de odihnă. Acum o să stau puțin întinsă și pe urmă continuăm”. Este extrem de irațional să vă plângeți de viață fără a schimba nimic din ea. Și nici un fel de jumătăți de măsură! Toți trebuie să înțeleagă ce se întâmplă. [..]  Interdicția e una singură: în acel răstimp nu trebuie să rostiți nici o vorbă! Numai asta vă va permite să vă odihniți cu adevărat. Tăcerea îi va arăta limpede copilului în ce constă odihna voastră.

Sufletul copilului vostru. Răspunsuri la întrebările părinților. Editura Sophia