opiniiprostitutiesexualitate

Cătălin Sturza: „Despre videochat, pedofilie și corupție”

de Cătălin Sturza, Facebook

Acum o săptămân, presa scria despre un grup de femei care și-au violat propriii copii în fața camerelor web. Femeile au vândut imaginile unor cetățeni americani, britanici și belgieni, și erau racolate de la o firmă de videochat. Rețeaua de pedofilie era de fapt o branșă a acelei firme de videochat, dar mai „la gri”.

Puțini dintre noi avem idee ce amploare ia, de fapt, fenomenul. Peste 100.000 de tinere din România lucrează în „industria” videochatului. România este unul dintre cei mai mari furnizori din lume de „fete” pentru industria videochatului, altărui de Columbia. Nu întâmplător, „oscarurile” videochatului mondial, AW Awards, se decernează, anual, în România, la Mamaia.

Să nu ne facem iluzii: videochatul este prostituție. Ceea ce furnizează aceste firme este „conținut pentru adulți”, adică pornografie; iar industria pornografică nu este altceva decât o parte a industriei prostituției. Când doi tineri mimează sau pun în scenă un act sexual în direct, în fața camerei web, pentru un client care plătește, acel lucru nu este „modelling” – este prostituție. Despre violarea minorilor de către mamele lor, în fața camerei, nici nu mai vorbesc.

În 2017, Ministrul Muncii și Proecției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, arăta că videochatul rămâne în România o practică ilegală. Conform unor psihologi, videochatul, ca și pornografia, are efecte dintre cele mai grave asupra sănătății – și a celor care consumă, dar și a celor care îl practică. Femeile care practică prostituția manifestă adesea simptome aferente tulburărilor de personalitate: tulburări anxioase, tulburare emoțională instabilă, tulburare depresivă, tulburare defetistă (masochistă) sau sadică, tulburare disociată sau schizoidă. Mai mult, videochatul este o trambulină de lansare pentru traficul de persoane – într-o țară în care peste un milion de femei au căzut victime traficului de persoane, din 1990 până în prezent. Cu toate acestea, nu există măsuri concrete luate de autorități împotriva proliferării industriei de videochat.

Însărcinată? Suntem alături de tine. Sună acum la 0800.070.013

Are videochatul legătură cu fenomenul corupției? Fără îndoială. Amploarea pe care a luat-o fenomenul, atât în formele cele mai grave – cazurile recente de pedofilie sunt doar un exemplu –, cât și în cele mai „soft” – nu ar fi fost posibilă fără complicitatea autorităților. În plus, prostituția și pornografia sunt fenomene care afectează grav fibra morală și relațiile interumane din societate. Corupția nu este doar un fenomen financiar – este în primul rând un fenomen moral. Un fenomen care afectează sute de mii de tineri din România. Și care pune în pericol viitoarele generații: adică chiar viitorul acestei țări.

Am prins aici unele observații pe care le-am făcut în câteva articole mai vechi. Un alt articol amplu despre fenomen găsiți aici.

Citește mai multe opinii de Cătălin Sturza

Cătălin Sturza despre cazul Alexandra: „Țările române nu au trimis niciodată copii în sclavie. Până acum…”

Cătălin Sturza pe Blogurile Adevărul: El Mundo: „Româncele, printre cele mai frecvente victime ale traficului de persoane“. Care este amploarea reală a fenomenului?



Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button