Alexandra Nadane: 4 motive ca să privești Legea Bătăilor Inimii din Texas cu mai multă profunzime
de Alexandra Nadane, AlexandraNadane.ro
La aproape 50 de ani de la decizia Roe vs. Wade, care a legalizat avortul în SUA, Texas devine primul stat care protejează copiii nenăscuți începând cu săptămâna a 6-a de sarcină și alocă peste 100 de milioane de dolari pentru programe de sprijinire a femeilor în criză de sarcină.
Rezultatul e doar partea văzută a celei mai importante schimbări culturale din istoria Statelor Unite și a generat deja mai multe discuții contradictorii pe această temă. Dincolo de convingerile pe care le ai în acest moment cu privire la acest subiect, iată 4 motive pentru care merită să privești Legea Bătăilor inimii cu alți ochi, cu mai multă profunzime.
1. Lipsa coerenței produce consecințe negative indiferent de care parte ești
Organizațiile pro-avort repetă adesea sloganul „Corpul meu, alegerea mea” pentru a promova avortul, dar nu susțin drepturile femeilor nenăscute și nici nu încurajează femeile în criză de sarcină care se luptă cu presiunile celor din jur de a face avort. Nu încurajează clinicile de avort să determine coerciția și să le redea autonomie femeilor, prezentându-le opțiuni de sprijin reale pentru a ieși din criza în care se află.
Aceeași lipsă de coerență e întâlnită adesea în rândul celor care încurajează măsuri restrictive, dar nu creează inițiative de sprijin și nu-și manifestă grija pentru cei care nu se pot apăra – copiii – și grija pentru cei afectați de cei care nu protejează – femeile în criză de sarcină. Soluția: sprijin pentru mamă ȘI copil, dragoste, solidaritate, măsuri de susținere pentru AMÂNDOI.
2. Legea Bătăilor inimii din Texas nu incriminează femeile, ci furnizorii de avort
Legea, cunoscută ca S.B. 8, oprește furnizorii de avorturi să efectueze întreruperi de sarcină după a 6-a săptămână de sarcină, când deja bătăile inimii copilului nenăscut sunt detectabile. Legea oferă posibilitatea persoanelor private să deschidă procese împotriva oricui oferă, ajută sau provoacă un avort. Oricine câștigă procesul poate primi 10.000 de dolari sau mai mult de la persoana despre care se constată că a încălcat legea.
Chiar dacă poate nu-ți vine să crezi la prima vedere, această lege este un sprijin pentru femei. Gândește-te la situația în care o adolescentă e obligată de părinți să facă avort, la un partener abuziv care ar face orice să obțină un avort pentru partenera lui, din dorința de a scăpa de reponsabilitate, sau la femeile care suferă anumite consecințe în urma avortului și nu au posibilitatea, contextul legal sau sprijinul necesar să dea furnizorul de avorturi în judecată.
3. O schimbare legislativă este o expresie a voinței unei majorități
Un sondaj publicat în aprilie de Universitatea Texas-Austin a arătat că 49% dintre texani consideră că este necesară protejarea copiilor nenăscuți după 6 săptămâni de sarcină, în timp ce 41% se opun. În 2019, un sondaj național realizat de Hill HarrisX a constatat că 55% dintre alegători consideră că o lege care protejează copiii nenăscuți după șase săptămâni de sarcină nu este prea restrictivă.
Chiar dacă organizațiile pro-avort au reacționat negativ față de această lege și au atacat-o la Curtea Supremă, ea este expresia voinței texanilor și a dorinței lor de a proteja viața, încurajând în același timp programele de sprijin pentru femeile în criză de sarcină. Procurorul general din Texas a cerut judecătorilor de la Curtea Supremă să nu blocheze legea, argumentând că instanțele pot împiedica oamenii să facă ceva, dar nu au puterea de a „elimina legea în sine”. Până în prezent Curtea Supremă a SUA a refuzat toate cererile de blocare a legii.
4. Schimbările se produc întâi în mintea și inima oamenilor și apoi la nivel legislativ
În 1973, Curtea Supremă a Statelor Unite a legalizat avortul prin decizia Roe vs. Wade, ca urmare a instaurării unei gândiri pro-avort în anumite medii sociale restrânse și a lobby-ul organizațiilor pro-avort. Unul dintre fondatorii organizației NARAL care a militat pentru legalizarea avortului în SUA a fost doctorul Bernard Nathanson.
Fost director al unei mari clinici de avorturi, Nathanson a declarat după ce a devenit pro-viață că se simte răspunzător pentru 75.000 de avorturi. Implicarea lui și a altora în bătălia pentru legalizarea avortului în SUA nu s-a făcut de pe o poziție neutră, dezinteresată, ci a fost o consecință a banalizării avortului în viața personală și profesională, a ignorării dramelor pe care acesta le produce asupra femeilor și a copiilor nenăscuți.
Ceea ce ei au început prin decizia Roe vs. Wade a continuat cu schimbări legislative succesive marcate de creșterea mentalității pro-avort în societate, care au culminat cu legalizarea în 2019 a avortului până la naștere în statul New York.
În 1973, imediat după decizia Roe vs. Wade, mișcarea pro-viață a început să prindă contur. La început a fost o mână de oameni care au ales să-și dedice viața pentru a sprijini femeile în criză de sarcină și copiii nenăscuți.
Pe parcursul anilor, în SUA a apărut o rețea cu peste 2800 de centre de sprijin pentru femeile în criză de sarcină, mii de organizații pro-viață în toate domeniile sociale și foarte multe grupuri de inițiativă fondate de persoane care s-au decis să facă ceva constructiv pentru a sprijini viața în comunitatea lor.
Fiecare acțiune de informare, de conștientizare, de sprijin a contribuit la schimbarea inimilor oamenilor, chiar dacă la început schimbarea a trecut neobservată.
În ultimii 50 de ani, foarte mulți americani au descoperit din ce în ce mai clar realitatea crizei de sarcină, realitatea inumană a avortului și nevoia de a oferi sprijin pentru femeile în criză de sarcină și copiii lor. Multe femei au trecut prin suferința avortului și și-au dorit să ajute alte femei să meargă pe un drum diferit.
Mulți bărbați care au fugit de responsabilitate în timpul crizei de sarcină au decis ulterior să facă ceva pentru a sprijini alți bărbați să sprijine femeia și copilul. Mulți copii ai căror părinți au trecut prin criza de sarcină s-au decis să sprijine alți copii să se nască.
Este firesc ca toți acești oameni care în ultimele decenii și-au schimbat inimile și au devenit pro-viață să caute continuu modalități cât mai eficiente de a proteja copiii nenăscuți și de a sprijini femeile în criză de sarcină.
Alexandra Nadane este Director Executiv al Asociației pentru sprijinirea femeii însărcinate și a familiei și coordonatoarea Centrului „Sf. Împărăteasă Elena”, care oferă sprijin în criza de sarcină.
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
