avort

Ziua Internațională a Sindromului Down: Iubirea nu ține cont de numărul de cromozomi

De Laura Peredo
În urmă cu aproximativ 7 ani, fratele meu a murit. Suferea de sindromul Down. A trăit doar optsprezece săptămâni dar, în acest răstimp, mi-a oferit șansa de a înțelege că, într-adevăr, orice viață este neprețuită.
Fiind unul din cei 6 copii în viață la vremea respectivă, am fost bucuroasă când părinții ne-au dat vestea că Robert urma să se nască. Aveam aproape 12 ani. O săptămână mai târziu ni s-a spus că Robert suferea de sindromul Down. Am fost triști la început, dar, mai mult decât triști, eram nesiguri cu privire la ceea ce ne rezervă viitorul. Fiind o familie care prețuiește viața, aveam să întâmpinăm noul membru în orice condiții. Însă, curând după ce s-a născut, a venit vremea ca Robert să ne lase în urmă, întrucât Dumnezeu îl chemase ACASĂ.
În anii ce au urmat scurtei călătorii a lui Robert prin această viață, am învățat multe lucruri despre sindromul Down și am ajuns să iubesc poveștile extraordinare ale oamenilor care au sfidat imposibilul.
Cu toate acestea, frumoasele lor povești sunt umbrite de măcelul mut al celor care ar fi putut fi următoarea persoană afectată de sindromul Down, care să sfideze, la rândul ei, statisticile. Cele mai zguduitoare statistici pe care le-am descoperit relevă faptul că peste 90% din copiii nenăscuți diagnosticați cu sindromul Down, sunt avortați. Să ne gândim puțin la acest aspect: la fiecare copil născut cu sindromul Down, alți nouă exact ca el au fost avortați în mod intenționat. E o tragedie ce se întâmplă!
N-am cunoscut niciodată destul de bine o persoană cu sindromul Down, dar existau mari șanse ca să o fi putut cunoaște. Cu toate acestea, sunt atât de mulți membri ai generației mele care au fost avortați, încât următoarea generație se micșorează văzând cu ochii. Tragedia nu constă doar în faptul că pierdem oameni, ci în faptul că îi pierdem pe unii dintre cei mai adorabili oameni din America. Zâmbetul și râsul sunt în egală măsură de contagioase, iar oamenii cu sindromul Down adesea le au din plin și le împărtășesc cu generozitate. Este atât de trist faptul că țara noastră se lipsește de această bucurie, prezentată în materialul video de mai jos, pus la dispoziție de Coaliția Internațională pentru oamenii cu Sindromul Down, pentru a comemora Ziua Mondială a Sindromului Down.

Societatea noastră se fereștede multe ori de oamenii asemenea fratelui meu, Robert, care nu se încadrează în canoanele normalității. Însă, ca o ironie, exact individualitatea fiecăruia dintre noi este elementul care ne conduce societatea către prosperitate. Nu diferențele dintre noi sunt cele care ne oferă sau ne interzic dreptul la viață. Importantă este esența fiecăruia dintre noi. Persoanele care suferă de sindromul Down sunt percepute de către societatea noastră ca fiind diferite față de ceea ce este etichetat drept “normal”, însă ele sunt exact ca oricare dintre noi. Ne sunt rude. Lucrează în diferite domenii. Îi iubim. Sunt frumoși. Și merită să trăiască.

Traducere: Diana Orzan 


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Taguri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button
Close