adolescenţihomosexualitatesexualitatesfaturi pentru părinţiviaţa de familie

VIDEO și TRANSCRIPT integral. „Să înțelegem atracția pentru persoane de același sex”

DISCLAIMER. Acest material nu se dorește o judecată de valoare și în nici un caz un atac la adresa unor persoane sau grupuri sociale. Este o încercare de înțelegere a unui fenomenul prin intermediul unor mărturii ale celor în cauză. Condamnăm violența împotriva oricărei persoane pe baza orientării sexuale și identității de gen și promovăm compasiunea și susținerea pentru aceia care se luptă împotriva atracției pe care o simt pentru persoane de același sex. Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură și violență. Dar, după cum confirmă și CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă și libertatea de exprimare pe subiecte de interes public  – printre care se numără și avortul sau atracția pentru persoane de același sex  – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de amenințarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Documentarul „Să înțelegem atracția pentru persoane de același sex” produs de Family Watch International, organizație acreditată ONU, prezintă mărturii revelatorii și dovezi clare că nimeni nu se naște homosexual și că mulți dintre cei care se luptă cu o atracție nedorită pentru persoanele de același sex se pot schimba.

Filmul prezintă și studii și cercetări, interviuri cu experți de vârf în domeniu, dar și mărturiile impresionante a patru bărbați care vorbesc onest, deschis și captivant despre cum a fost pentru ei experiența atracției pentru persoane de același sex și stilul de viață homosexual. Ei explică în ce fel terapia de specialitate i-a ajutat să dezvolte o orientare sexuală sănătoasă.

Documentarul a fost produs în perioada în care în SUA și în lume apar politici publice care interzic terapia de reconversie a orientării sexuale la cerere, sub pretextul că aceasta ar încălca drepturile omului. În realitate, sunt încălcate tocmai drepturile celor care caută terapie de reconversie a orientării sexuale (Sexual Orientation Change Therapy – SOCE), prin promovarea unor propuneri legislative care interzic accesul la aceasta.

VIDEO și TRANSCRIPT integral

DISCLAIMER: Condamnăm violența împotriva oricărei persoane pe baza orientării sexuale și identității de gen și promovăm compasiunea și susținerea pentru aceia care se luptă împotriva atracției pe care o simt pentru persoane de același sex.

Narator: „Acest documentar a fost creat dintr-o autentică iubire și grijă pentru cei care se luptă cu o atracție nedorită pentru persoane de același sex. Veți auzi aici povești de viață, mărturii ale unor experți și rezumate ale cercetărilor despre homosexualitate.”

Caleb: „În timpul acelor experiențe credeam că sunt fericit, pentru că era satisfacția, nevoile îmi erau satisfăcute într-o clipă și într-un mod foarte intens. A doua zi mă simțeam gol și deprimat.”

Rob: „Am început să mă implic în relații sexuale cu alți bărbați. Intram online și pur și simplu agățam bărbați necunoscuți, întrețineam relații sexuale la întâmplare.”

Sean: „Am început când aveam douăzeci de ani. Mergeam prin parcările din porturi și baruri, mă simțeam pierdut și fără direcție, fără sens.”

Stephen: „Pe la 19 ani, sau poate 20, am avut primele experiențe homosexuale.”

Narator: „Mulți homosexuali nu au ales să aibă înclinații homosexuale dar le-au avut uneori începând de la vârste foarte tinere. Așadar, ce produce aceste sentimente de atracție pentru persoane de același sex? Pentru că acest documentar se va concentra pe aspectele legate de homosexualitatea masculină, să auzim ce spun experții în homosexualitate masculină despre câțiva factori care pot contribui la acest comportament.”

Narator: „Doctor Joseph Nicolosi, psiholog clinician de renume internațional și autor a numeroase cărți și publicații despre cum pot fi ajutați oamenii să-și învingă atracțiile sexuale nedorite, explică:”

Dr. Joseph Nicolosi: „Nu avem dovezi concludente că această atracție ar fi predeterminată biologic sau genetic. De fapt, există mult mai multe dovezi despre influența factorilor din copilăria timpurie, mai ales relația între părinți.”

Narator: „Dr. Dean Byrd, psihoterapeut, profesor și autorul a peste 100 de articole și cărți despre sexualitatea umană, inclusiv în jurnale științifice citite de colegii de breaslă:”

Dr. Dean Byrd: „Vă prezint afirmațiile Societății Americane de Psihologie. Mult timp, membrilor au fost încredințați că homosexualitatea ar fi determinată biologic. În 2008, și-au schimbat poziția. Acum afirmă că e o combinație între natură și educație și că are cauze mult mai complexe decât ne-au spus în trecut.”

Narator: Ca să înțelegem mai bine atracția pentru persoane de același sex, Floyd Godfrey, consilier profesionist și autor al unei noi cărți „Călătoria unui tânăr. Vindecare pentru tineri cu înclinații homosexuale nedorite”, ne spune ce a aflat lucrând cu peste 900 de astfel de persoane. În primul rând, Floyd ne dă această simplă definiție:”

Floyd Godfrey: „Cred că, dacă ne uităm la studiile care se fac, cel mai simplu mod de a înțelege atracția homosexuală este prin intermediul definiției care spune că aceasta reprezintă sexualizarea unor nevoi și răni emoționale. Există o varietate de factori care contribuie la dezvoltarea unei orientări homosexuale. Aceștia nu se manifestă la toți homosexualii. Unii sunt influențați de niște factori, alții de alți factori.

Rob: „Se spune că oamenii se nasc gay. Eu cred că e o combinație. Nu m-am născut gay. Am fost abuzat sexual. Am fost atras în asta. Este povestea mea.”

Floyd Godfrey: „Unul din cei mai comuni factori cauzatori este o identitate de gen rănită, o masculinitate rănită. Sunt oameni care au avut în adolescență probleme legate de stima de sine.”

Caleb: „În adolescență, eram mereu respins de băieții de vârsta mea, eram mereu cel dat deoparte.”

Stephen: „Atracția față de persoane de același sex se instalează sau reapare la suprafață când mă simt inferior, când nu mă simt suficient de bărbat, suficient de masculin. Nu este altceva decât goana după o identitate masculină.”

Caleb: „Unul din lucrurile la care mă gândeam era: Mamă, ce trup frumos, chiar îmi place acest trup, mi-ar plăcea să am și eu unul la fel. Și era invidia la lucru acolo, mă făcea să mă concentrez prea mult pe asta.”

Dr. Joseph Nicolosi: „Apoi, pe la 11-12 ani, pentru că suferă de înstrăinarea aceasta, de dorul după prietenia masculină, această nevoie emoțională se erotizează, așadar se trece de la o problemă de atașament la una de gen și apoi la o problemă sexuală.”

Floyd Godfrey: „Dacă mai apare și bullying-ul, băiatul se va detașa. El nu se mai simte în siguranță în prezența altor băieți, a altor bărbați, se detașează când, în mod normal, ar trebui să se atașeze, să se conecteze cu alți băieți și bărbați.”

Sean: „Cred că unul din cele mai importante elemente a fost fratele meu mai mare și excesiv de critic. Era cu trei ani mai mare și critica tot ce făceam: cum mergeam, cum vorbeam, totul. Eram mereu nesigur pe mine și aveam o stimă de sine foarte mică din această cauză.”

Stephen: „A fost dintotdeauna genul de frate opresiv, era mereu mai mare decât mine, mereu mai puternic decât mine și acasă mereu mă necăjea mereu.”

Caleb: „Îmi amintesc că eram tachinat că nu puteam alerga la fel de repede sau lovi mingea la fel de tare ca ceilalți băieți de vârsta mea. Mă durea, așa că am renunțat la sport. Privind acum înapoi, îmi dau seama că toți băieții fac asta și că e un fel al lor de a relaționa, să se tachineze reciproc. Acum realizez că de fapt așa interacționează frații.”

Floyd Godfrey: „Acești băieți se simt adesea detașați de tații lor poate că tata era absent, sau nu era prin preajmă, trebuia să meargă la muncă, sau e vorba de diferențe de personalitate, tata are interese diferite de ale fiului, sau e vorba de un tată abuziv, nu contează neapărat din ce cauză. Dacă fiul rămâne însetat de relația și atașamentul pe care nu le obține de la el, sentimentul acela nu are cum să dispară, ci continuă să existe.”

Narator: „Dacă sunteți părinții unui copil atras de persoane de același sex, nu înseamnă că sunteți de vină pentru aceasta.” Dr. Julie Herron Hamilton, fostă președintă a Asociației Naționale pentru Studiul și Terapia Homosexualității, profesor universitar și terapeut autorizat în probleme de căsătorie și familie, explică importanța felului în care copilul își percepe experiențele:”

Dr. Julie Herron Hamilton: „Dați-mi voie să vă explic. Percepțiile sunt totul. Ele nu reprezintă neapărat ce ni se întâmplă, ci FELUL în care PERCEPEM ceea ce ni se întâmplă. Așadar, dacă un băiat nu percepe mesajul că tatăl lui dorește să fie în relație cu el și nu îl întâmpină oferindu-i siguranța emoțională, atunci băiatul nu se va putea conecta cu el. De obicei, temperamentul unui copil care ajunge să fie atras de persoane de același sex este extrem de sensibil. Pune totul la inimă, tot ce i se întâmplă, ia totul personal, chiar dacă nu aceasta a fost intenția.”

Sean: „Știu că m-a iubit mult, dar era alcoolic, ceea ce făcea comunicarea cu el foarte dificilă.”

Stephen: „Întotdeauna mă simțeam foarte slab și foarte mic în prezența lui. De câte ori mă mândream cu ceva, simțeam că tot nu e destul, că trebuia să fiu și mai bun.”

Caleb: „Crescând, mă simțeam foarte rupt de el.”

Sean: „Iar mama era foarte critică la adresa tatălui meu, dezaproba multe din ce făcea, inclusiv faptul că bea, îl vorbea de rău în fața mea, așa că mi-am pierdut respectul pentru el și m-am agățat de mama.”

Floyd Godfrey: „Așadar, uneori băieții sunt derutați în relația lor cu mama. Uneori, aceasta este foarte dominatoare, mereu în control, sau sufocantă pentru băiat, astfel că el va fi ori prea atașat de mamă, ori copleșit de ea, fără a avea ocazia de a stabili o legătură cu tata.

În unele situații, mama îl domină pe tată, lăsându-i băiatului lor impresia că bărbații ar fi slabi, bărbații ar lăsa de dorit.”

Caleb: „Mama a fost o personalitate puternică, de prim rang: «Eu sunt șefa, facem așa și așa, totul merge cum zic eu.» Asta m-a făcut să-l simt pe tata în planul secund, ca și cum nu avea niciun cuvânt de spus.”

Stephen: „În același timp, relația mea cu mama era foarte strânsă, uneori chiar prea strânsă, foarte afectuoasă, mai ales după divorțul lor.”

Rob: „Îmi doream o relație cu părinții mei, sunt oameni minunați și nu pot să spun, așa cum spun alții, că ar fi vina tatălui. Pentru mine nu a fost așa.”

Floyd Godfrey: „Mulți băieți au fost abuzați sexual sau atinși în mod inadecvat. La cealaltă extremă sunt băieții care nu au fost niciodată atinși, au fost lăsați fără o conexiune sănătoasă, fără îmbrățișările și căldura de care aveau nevoie. Ei sunt de fapt însetați de relaționare, ceea îi și face vulnerabili.”

Rob: „Prima dată când am fost abuzat, aveam vreo doi ani. Nu-mi amintesc nimic, dar sora mea mi-a spus că s-a întâmplat. Dacă aceasta mi-a afectat viața? Puteți fi siguri că da. Dar unii spun că m-am născut așa. Uneori nici nu-ți amintești ce ți s-a întâmplat, e o vârstă așa de fragedă, pur și simplu nu știi.”

Caleb: „Când aveam 5-6 ani, sau cam așa, am fost molestat de un bărbat.”

Rob: „Primele sentimente de atracție pentru persoane de același sex le-am avut pe la 12 ani, când am fost abuzat sexual de un vecin. La acea vârstă eram în căutarea unui model pe care să-l urmez, să-l admir. Aceasta m-a împins în final pe această pantă.”

Floyd Godfrey: „Pornografia. Mulți bărbați – peste 75% din cei care se luptă cu acest tip de atracție – au vizionat pornografie, au fost chiar dependenți de ea. Eu văd pornografia ca pe un factor care reia și fixează imaginile care pot însoți sentimentele homosexuale. Unii tineri mi-au mărturisit că introducerea lor în pornografie chiar le-a indus gânduri și trăiri pe care nu le avuseseră înainte.”

Stephen: „Curând, în adolescență, am dezvoltat o puternică dependență de pornografie.”

Rob: „Am ajuns dependent de pornografie, a devenit ca un medicament pentru mine, un fel de remediu care mă ajuta să suport ce simțeam și ce trăiam atunci.”

Caleb: „Am privit foarte multă pornografie.”

Caleb: „În adâncul meu tânjeam după ajutor, îmi doream o sexualitate firească.”

Rob: „Petreceam zile întregi online, încercând să agăț pe cineva, și când nu găseam pe nimeni să-mi împlinească așteptările pentru un partener cu care să mă combin, mă aruncam în cele din urmă pe pat și începeam să plâng și să spun: «Doamne, nu știu dacă exiști, dar am mare nevoie de ajutor, nu știu ce fac aici».”

Sean: „Am căutat terapie, pentru că stilul meu de viață mă făcea foarte nefericit.”

Stephen: „Atracția era într-un fel mai puternică decât voința mea sau hotărârea mea. Îmi era rău, mă simțeam gol.”

Floyd Godfrey: „Toți clienții care vin la cabinet spun că nu se identifică în mod profund cu atracția pentru persoane de același sex.”

Caleb: „Eu, unul, aveam mare nevoie de un terapeut care să mă conducă prin tot procesul

prin care trebuia să trec pentru a-mi rezolva toate problemele acumulate în perioada de creștere.”

Sean: „Prin terapie am început să înțeleg cauzele atracției pentru persoane de același sex. Parcă mi-au căzut solzii de pe ochi și am început să înțeleg și să apreciez sexul opus. Această atracție a înflorit după ce fusese înăbușită de atracția pentru persoane de același sex timp de mulți ani.”

Rob: „Am lucrat mult și adesea mi-a fost foarte-foarte greu, nu e ușor, dar am făcut progrese. Sigur că am făcut și greșeli pe parcurs, dar viața mea e acum cu mult mai bună acum.”

Caleb: „Imediat ce nevoile au început să-mi fie împlinite, schimbarea a început să se producă.”

Floyd Godfrey: „Când clientul începe să descopere cauzele înclinațiilor sale homosexuale adesea va acuza o lipsă de relaționare cu alți bărbați, o nevoie puternică, niciodată suficient satisfăcută: de prieteni, de frați, de modele, de tați.”

Rob: „Pentru mine nu a fost neapărat o dependență sexuală, ci o dependență de relaționare.”

Floyd Godfrey: „Lăsăm un răgaz pentru a ajuta clientul să identifice acele activități din care a fost cândva exclus sau s-a simțit exclus, astfel încât, în prezent, în viața lui, își va putea satisface aceste nevoi prin astfel de activități. Pentru unii bărbați, poate să fie mersul la sala de sport și petrecerea timpului cu ceilalți băieți, dacă a fost privat de această experiență. Pentru alții, ar putea fi o excursie cu cortul, pentru alții, trasee montane făcute cu rucsacul în spate, sau mersul la vânătoare, sau alte activități mecanice pe care ar fi dorit să le facă, dar nu știa cum.”

Sean: „Pe măsură ce participam la astfel de activități, stima de sine creștea. Mă simțeam acceptat.”

Floyd Godfrey: „Aș putea spune că, pentru majoritatea bărbaților, procesul de vindecare e unul continuu, dar sunt și victorii punctuale, care pentru ei sunt foarte încurajatoare. Sunt momente când observă că atracțiile nepotrivite s-au diminuat sau chiar au dispărut din interacțiunile lor cu alți bărbați sau băieți de care înainte s-ar fi simțit atrași sexual. Acest sentiment devine la un moment dat unul de prietenie.”

Caleb: „Stăteam cu toții acolo de vorbă, m-am uitat la el și, brusc, mi-am dat seama că atracția dispăruse și că acum lucrurile erau complet diferite. Acum doar îl admiram pentru felul de a fi, iar toate celelalte sentimente dispăruseră.”

Sean: „Am de-mistificat relația cu ei și am desexualizat-o. Atunci am observat că atracția sexuală scăzuse. Prin această relaționare nesexuală cu bărbații, odată ce m-am simțit acceptat, stima de sine a început să-mi crească, am devenit mai sigur pe mine și pe masculinitatea mea.”

Caleb: „Cheia transformării mele a fost sentimentul de acceptare de către el și cei din jur. Începeam să mă simt acceptat ca tovarășul lor, ca bărbat, nu ca homosexual.”

Rob: „Pentru mine, nu a fost un moment clar sau vreo revelație bruscă. Lucrurile au progresat lent, cu mici lucruri care mi se întâmplau.”

Narator: „Un studiu efectuat pe gemeni identici dovedește clar că homosexualitatea nu este bazată pe moștenirea genetică.

Într-unul din cele mai ample studii de până acum, cercetătorii au studiat gemenii identici dintr-o bază de date de 30.000 de perechi de gemeni din Australia. Perechile aveau gene identice. Dacă homosexualitatea ar ține de moștenirea genetică, ar fi trebuit ca, acolo unde unul din gemeni era homosexual, și fratele lui să fie în toate cazurile. Însă doar la o 11% din perechile de gemeni identici în care exista un homosexual s-a adeverit că geamănul lui era și el homosexual.

Dr. Jeffrey Satinover, care a are un master în psihologie clinică de la Universtatea Harvard și un master în fizică la Universitatea Yale, explică în ce fel a ajuns la convingerea că orientarea sexuală se poate schimba și de ce. El a scris mult despre terapia de reconversie.”

Dr. Jeffrey Satinover: „Am împărtășit și eu opinia convențională, care acum este considerată standardul în domeniul sănătății mentale, referitor la natura homosexualității și la întrebarea dacă aceasta se poate schimba sau nu. Am avut însă niște experiențe revelatorii, cunoscând mulți oameni pentru care această opinie pur și simplu nu e adevărată. Am aflat despre o categorie de oameni care trec printr-o transformare a comportamentului sexual. După ce am studiat aspectele științifice, mi-am dat seama că situația nu corespundea cu imaginea convențională promovată public. M-am simțit extrem de motivat să scriu despre aceasta.”

Narator: „Dr. Stanton L. Jones este cercetător în psihologie clinică și profesor universitar, co-autor, alături de Mark Yarhouse, al unuia din cele mai importante studii științifice în care se arată că unele persoane care simt o atracție sexuală nedorită se pot schimba.”

Dr. Stanton L. Jones: „Este foarte răspândită credința că orientarea sexuală este de neschimbat. Mulți ani, Societatea Americană de Psihologie a afirmat că relatările despre schimbarea de orientare sexuală nu ar fi credibile, pentru că, citez: «nu sunt suficient de bine documentate».

Studiul nostru acoperă acest gol din literatura de specialitate. Bazându-mă pe alte cercetări și pe studiile noastre, pot afirma că organizațiile profesionale care emit teoria că orientarea sexuală nu ar putea fi schimbată ignoră dovezile disponibile.”

Caleb: „Cu câteva luni în urmă, îmi găsisem o prietenă, eram foarte apropiați, vorbeam mult despre căsătorie, dar au fost câteva lucruri care nu au mers, a fost nevoie să clarificăm niște lucruri și până la urmă ne-am despărțit.

Dar este o durere binevenită, pentru că este prima dată în viață când simt așa pentru o fată. Am simțit dorința de a fi cu ea. Până atunci avusesem astfel de sentimente doar pentru băieți, dar acum este grozav.”

Sean: „Când am început să simt atracție sexuală pentru femei, a fost minunat, simțeam că așa trebuie să fie.”

Stephen: „Nu mai am impulsul acela de a acționa mânat de atracția mea pentru persoane de același sex.”

Rob: „Dacă sunt interesat să am relații cu femei? Da. Dacă sunt în mod clar atras de femei într-un mod sexual? Da.”

Narator: „Dr. Nicholas Cummings, psiholog, a avut funcția de președinte al Asociația Americană de Psihologie.  Este co-autorul cărții „Tendințe distructiveîn sănătatea mentală: Calea bine intenționată spre vătămare”. El descrie modul în care organizația sa a ignorat datele științifice care arată că orientarea sexuală se poate schimba.”

Dr. Nicholas Cummings: „În timpul revoluției sexuale, conduceam departamentul de sănătate mentală al clinicilor Kaiser Permanente din San Francisco. Eu și sute de terapeuți am consultat zeci de mii de pacienți gay și lesbiene. Nu am văzut unul, doi, sau trei, ci sute de oameni care s-au schimbat, trecând la o viață sexuală firească și împlinită.

Cred în drepturile omului, am sprijinit activ persoanele gay să fie acceptate de Asociația Americană de Psihologie și nu mă opun „căsătoriei” gay, dar cred că persoana este cea care decide ce dorește să facă în privința orientării sale. Dacă cineva vrea să fie gay, eu respect asta. Dacă cineva vrea să ia în căsătorie pe cineva de același sex, de asemenea respect asta. Dar respect și dreptul de a nu fi de acord.”

Dr. Dean Byrd: „E clar e că unii oameni se pot schimba și chiar se schimbă. Studiile arată că această terapie nu prezintă un risc mai mare decât oricare alta.”

Narator: „Extras din manualul medical intitulat Psihopatologia esențială și tratamentul ei: «Dovezile practice demonstrează că orientarea homosexuală poate fi schimbată prin terapie în cazul pacienților motivați, iar terapia de reorientare nu produce traume emoționale».”

Dr. Joseph Nicolosi: „Există multă literatură de specialitate care arată că persoanele motivate se pot schimba chiar și fără tratament. Unii și-au schimbat orientarea sexuală în mod spontan. De fapt, chiar activiștii gay vă pot spune că sexualitatea e fluidă și fluctuează pe parcursul vieții unei persoane.”

Dr. Jeffrey Satinover: „Mulți s-au schimbat puțin, mulți s-au schimbat mult, iar alții nu s-au putut schimba, deși ar fi vrut să se schimbe. Desigur, sunt și mulți pe care i-am cunoscut în practica mea de-a lungul anilor, care se considerau gay sau lesbiene și nu erau interesați să se schimbe. Sigur că nu era treaba mea să-i conving să-și dorească să se schimbe.”

Rob: „Să spui că orientarea sexuală nu se poate schimba… nu știu, să spui că sunt oameni care s-au străduit și nu au reușit… Dacă apare cineva și spune că totuși se poate, ceilalți se simt incredibil de ofensați de succesul acelora, iar ei nu au reușit. Eu pot să înțeleg, e ușor de înțeles că unii vor fi supărați, dar realitatea este că mulți reușesc.”

Narator: „Doctori și experți în științe sociale care au documentat impactul psihologic și emoțional al stilului de viață homosexual sunt adesea etichetați ca homofobi, când de fapt tocmai opusul e adevărat. Un înțelept spunea: «Dușmanul te lingușește, prietenul îți spune adevărul». A aduce la lumină consecințele negative ale relațiilor homosexuale dintre bărbați poate fi o dovadă de compasiune, care pleacă de la dorința de a-i ajuta să evite un stil de viață cel mai adesea împovărat de suferință psihologică și boală, chiar de moarte.

Asociația Medicală a Homosexualilor și Lesbienelor admite că există riscuri serioase pentru bărbații care întrețin relații sexuale cu bărbați. Broșura lor, 10 lucruri pe care bărbații homosexuali să le discute cu medicul, avertizează că aceștia sunt expuși unui risc crescut de infecție HIV. Bărbații gay consumă droguri în proporție mai mare decât restul populației, iar depresia și anxietatea par să-i afecteze în proporție mai mare.

Bărbații care fac sex cu bărbați sunt expuși unui risc crescut de boli cu transmitere sexuală cu viruși care produc o afecțiune gravă a ficatului, hepatita. Aceste infecții pot fi mortale. Bolile cu transmitere sexuală apar la în proporție mai mare la bărbații gay activi sexual: infecții transmisibile sexual care sunt incurabile. Riscă decesul în urma cancerului de prostată, testicular sau de colon. Incidența dependenței de alcool și a abuzului de substanțe este mai mare în rândul acestora. Fumează mai mult decât heterosexualii, iar problemele de percepției a imaginii trupului afectează mai des bărbații gay decât pe cei heterosexuali.

Bărbații gay sunt mai dispuși să dezvolte tulburări de alimentație, ceea ce poate cauza un mare număr de afecțiuni, de la diabet, hipertensiune și boli de inimă. Bărbații gay sunt expuși îmbolnăvirii cu papillomavirus, care îi expune unui risc crescut de cancer anal, iar rata de răspândire a acestei infecții între parteneri este foarte mare.”

Floyd Godfrey: „Se instalează depresia, există o tendință spe abuz de substanțe, nivele crescute de anxietate.”

Narator: „Un raport publicat de Asociația Națională pentru Cercetarea și Terapia Homosexualității oferă un rezumat al studiilor, arătând că în rândul homosexualilor există o prevalență crescută a suicidului, comportamentelor antisociale, abuzului de substanțe, promiscuității, parafiliilor (perversiuni), prostituției, dependenței de sex, tulburărilor de personalitate și psihopatologiilor.

În plus, cercetătorii de la Harvard, în urma uneia din cele mai cuprinzătoare analize a literaturii de specialitate despre efectele comportamentului homosexual asupra sănătății au concluzionat: «Orientarea homosexuală este asociată cu o creștere generală a tulburărilor anxioase și dependențelor de substanțe, a tendințelor și planurilor suicidare.»

Și CDC, Centrul American pentru Controlul Bolilor, arată că, deși bărbații care întrețin relații sexuale cu alți bărbați reprezintă doar 2% din populația SUA, în rândurile lor se înregistrează 60% din noile infecții cu HIV, sunt de 40 de ori mai predispuși la infectarea cu HIV și sunt singurul grup de risc în care noile infectări cu HIV au crescut constant încă de la începutul anilor 1990 încoace.”

Dr. Joseph Nicolosi: „Un număr de studii arată că persoanele care se identifică drept homosexuale prezintă o tendință crescută de a deveni alcoolici sau consumatori de substanțe, că sunt mult mai multe patologii asociate cu comportamentul homosexual, definite ca niște comportamente autodistructive și maladaptive.”

Narator: „Unii cred că numeroasele consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale se datorează faptului că societatea nu-i acceptă. Pretind că, dacă societatea ar accepta homosexualitatea ca pe ceva sănătos și normală, multe dintre aceste efecte negative ar dispărea. Totuși, în țări precum Olanda, unde homosexualitatea este acceptată de mult timp, nu s-a înregistrat vreo diminuare semnificativă a efectelor negative asupra sănătății homosexualilor.”

Narator: „O comisie ONU, întrunită în ianuarie 2013, a catalogat terapiile oferite homosexualilor ca fiind o violare a Drepturilor Omului. Iar o lege adoptată în  California încearcă să interzică terapia de schimbare pentru minorii atrași de persoane de același sex. Legi similare de interzicere a terapiei de conversie au fost propuse în statele americane  Pennsylvania și New Jersey. Iar un birou regional al Organizației Mondiale a Sănătății a emis o declarație mincinoasă în care pretinde că terapiile de conversie ar viola drepturile omului protejate prin acorduri internaționale.”

Dr. Joseph Nicolosi: „Acestea sunt organizații politice, iar multe din deciziile lor nu sunt neapărat bazate pe date științifice, ci depind de interese de grup, factori politici, puteri economice, relații publice.”

Dr. Jeffrey Satinover: „Întregul domeniu a devenit foarte politizat și acum nu ți se mai permite să ai alt punct de vedere fără să plătești scump în ceea ce privește cariera profesională și cea academică.”

Narator: „Așadar, de unde acest efort răspândit, această acțiune concertată?”

Floyd Godfrey: „Cred că mulți activiști din comunitatea gay se simt foarte amenințați, emoționați, supărați și chiar mânioși când ne aud vorbind de schimbare, când vorbim cu cei care au trăit o tranziție sau schimbare în orientarea lor. Această posibilitate le răpește tocmai identitatea sau eticheta pe care și-au asumat-o, de persoane gay.”

Dr. Joseph Nicolosi: „Terapia reparatorie reprezintă o amenințare pentru agenda gay. Când cineva se ridică și spune: «M-am schimbat», este o amenințare fundamentală la adresa unuia din principiile de bază ale agendei gay, care vrea ca oamenii să creadă că unii se nasc așa.”

Dr. A. Dean Byrd: „Unii se pot schimba și chiar o fac. Asta nu înseamnă că toți trebuie forțați să se schimbe, înseamnă doar că au dreptul la această opțiune.”

Dr. Benjamin Kaufman: „Au dreptul la un terapeut care să le spună: «Te poți schimba, voi face tot posibilul să te ajut, nici tu, nici eu nu știm dacă vei reuși să o faci, nu știu dacă vom avea succes, dar avem dreptul de a încerca, iar tu ai tot dreptul de a alege un terapeut care să nu-ți spună că trebuie să rămâi așa și că te-ai fi născut așa.»”

Caleb: „Înțeleg că sunt persoane care încearcă să interzică terapia reparatorie, spunând că aceasta ar putea provoca depresie și alte efecte secundare. Cred că și acum, de câte ori sunt trist sau deprimat sau într-o circumstanță mai puțin fericită, ca acum, după despărțirea de prietena mea, nu se compară nici pe departe cu gradul de depresie pe care-l aveam înainte. Fără acest ajutor, aș rămas în continuare în întunericul în care eram.”

Sean: „Acum simt atâta bucurie în viața mea, simt că fac parte din comunitatea bărbaților și nu mai simt atracție pentru persoane de același sex. Singura mea îngrijorare este că altora le va fi refuzată opțiunea pe care am avut-o eu, recursul la această terapie.”

Caleb: „Persoane din anturajul părinților sau al fratelui meu, oameni cu care nu m-am mai întâlnit de mult sau deloc, deși nu știau de schimbarea mea, spun: «Caleb s-a schimbat, parcă e altul, e mai vioi, pare mai fericit, ce se întâmplă?» Și, de câte ori aud cuvinte de genul acesta, pentru mine e o confirmare uriașă despre cât de mult m-am schimbat.”

Stephen: „Ca ființe omenești, dispunem de voință liberă și nimeni nu ne poate răpi acest drept, așa că, până la urmă, va fi decizia noastră ce fel de identitate vom dori să îmbrățișăm și ce stil de viață vom decide să urmăm. Dar mi se pare imperios necesar, absolut imperios să împărtășesc faptul că există alternativă, că există o cale pentru cei care o caută.”

Caleb: „Pentru oamenii care s-au luptat cu atracția pentru persoane de același sex, pentru cei care vor ajutor, interzicerea acestei terapii, a acestui ajutor ar însemna un abuz asupra drepturilor omului.”

Traducere: Monica Stinghe


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l mai jos în caseta „Lasă un răspuns”.


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Taguri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate