familiereligie

Studierea Religiei în Danemarca / Studiul Religiei în școlile publice din statele membre ale Uniunii Europene (7)

de Redacția Stiripentruviata.ro

Deoarece în spațiul media și politic din România a fost reluată ideea scoaterii educației religioase din programa școlară, mai ales în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării anunță tăieri de discipline, publicăm în serial un studiu edificator cu privire la practica educației religioase în țările Uniunii Europene. Practic, lucrarea demonstrează că în întreaga Europă studiul religiei este prezent în școlile publice finanțate de stat.


Deşi Biserica Evanghelică Luterană a încetat să fie Biserică de stat încă din 1849, cooperarea dintre aceasta şi Statul danez este incă foarte stransă, inclusiv în organizarea Studiului Religiei (SR) în şcolile publice. Până în anul 2003, studiul creştinismului era chiar prevăzut in Constituţie, ca parte integrantă a culturii naţionale daneze.

Astăzi SR continuă să fie disciplină obligatorie pentru toate nivelurile de studiu pre-universitar. În aşa-numitele “şcoli populare” (7-16 ani) disciplina Studii creştine se predă o oră pe săptămană. SR continuă şi in gimnaziu (16-19 ani), având statut obligatoriu in anul II, şi opţional în anul III.

În toate cazurile, părinţii pot cere scutirea elevilor de la acest curs, iar după implinirea varstei de 15 ani decizia aparţine acestora din urmă. Nu se oferă nicio disciplină alternativă, însă cazurile de uzitare a acestui drept sunt foarte rare (sub 1%), şi sunt înregistrate, de obicei, în rândul minorităţii islamice, care are dreptul să-şi organizeze SR în propriile şcoli private (finanţate de Stat).

Abordarea trebuie să fie non-confesională, scopul fiind informarea elevilor asupra credinţei creştine, precum şi a altor credinţe religioase şi filosofice.

Creştinismul, în forma lui luterană, ocupă totuşi mare parte din curriculum, care se stabileşte la nivel naţional.

În “şcolile populare”, orele de Studii creştine sunt cel mai adesea predate de profesorii de limba daneză, absolvenţi de şcoli pedagogice, care au optat şi pentru modulul Creştinism/Filosofie, in toţi cei patru ani de studiu (în anul I, modulul are statut obligatoriu). Profesorii de gimnaziu sunt fie absolvenţi ai unui Institut de Studii Religioase, fie ai unei Facultăţi de Teologie. Dată fiind abordarea nonconfesională, convingerile religioase ori filosofice ale profesorilor de Studii creştine nu sunt relevante la angajare.

Deşi există voci care pun sub semnul îndoielii legitimitatea statutului obligatoriu al SR în şcolile publice, acestea aparţin unei minorităţi, evoluţiile recente părând a fi îndreptate în direcţia opusă. Astfel, dacă, până în anul 2007, elevii nu aveau de susţinut examen la această disciplină, acum cunoştinţele acumulate sunt testate în mod formal.


Va urma: Studierea religiei în școlile publice din Estonia (8)


Click aici pentru a vedea harta mărită cu situația studierii religiei în Uniunea Europeană

Click aici pentru a descărca în format *pdf cercetarea despre studierea religiei în școlile publice din Uniunea Europeană


VIDEO / STUDIU. Religie și demografie: 1949-2019

Studiul Religiei în școlile publice din statele membre ale Uniunii Europene (1) – Introducere; Studiul Religiei în Europa – expresie a unității în diversitate

Studierea Religiei în Austria / Studiul Religiei în școlile publice din statele membre ale Uniunii Europene (2)

Studierea Religiei în Belgia / Studiul Religiei în școlile publice din statele membre ale Uniunii Europene (3)

Studierea Religiei în Bulgaria / Studiul Religiei în școlile publice din statele membre ale Uniunii Europene (4)

Studierea Religiei în Cehia / Studiul Religiei în școlile publice din statele membre ale Uniunii Europene (5)

Studierea Religiei în Cipru / Studiul Religiei în școlile publice din statele membre ale Uniunii Europene (6)


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button