Marxism cultural

Silviu Dancu, scriitor, despre gâlceava din interiorul taberei anti-referendum

de Silviu Dancu, Facebook

Despre sfada dintre cei care vor revizuirea Constituției în sensul propus de CpF și cei care nu vor revizuirea cu pricina, nu prea merită vorbit. Treaba e destul de evidentă, argumentele sunt pe masă, cu lamele bine ascuțite.

Mult mai interesant mi se pare să observ gâlceava din interiorul taberei anti! Căci treaba e cam așa: în partea celor care-s pentru modificare lucrurile-s simple: ei vor merge la vot și vor vota ”da”! Simplu. Nu există ”secte”, ”facțiuni”, ”divergențe”. Au bafta consensului, ca să zic așa.

Dincolo, însă, avem cel puțin trei facțiuni: cei care vor merge și vor vota ”nu”. Cei care vor merge și vor anula buletinul. Cei care vor boicota referendumul.

Cei cu boicotul sunt ”radicalii”. Ei consideră că împotrivirea trebuie să fie plenară și pe toate planurile simultan: împotriva revizuirii, împotriva validării rezultatului, împotriva referendumului ca atare. Îi critică și îi ceartă pe confrații de opoziție că nu înțeleg și că nu adoptă măsura lor radicală, singura valabilă din punct de vedere moral și cea mai eficientă, ar zice ei, în termeni pragmatici. Și nu e o ceartă blajină. Ba chiar am văzut comentarii unde ”radicalii” (boicotarii, adică) îi numeau pe cei cu ”nu” sau pe cei cu anularea de buletin ca fiind… pesediști. Pesediști fie din prostie, fie dintr-un interes prost disimulat. Ba chiar că ar fi ”infiltrați”.

Cei cu anularea buletinului consideră că boicotul e perdant, pt că riscul ca prezența la vot să acopere cvorumul ăla anemic de 30% e destul de mare. Așa că ei cred că nu e deloc cazul să nege referendumul ca atare, ci să-l ia în serios și să boicoteze doar rezultatul acestuia. Ei speră ca prin gestul lor să nu se ajungă măcar la cele 25% voturi valide, chiar dacă se va atinge acel procent de 30% prezență la vot. Ei sunt ”semi-radicalii”.

Cei cu ”nu” sunt de părere că riscul să se atingă atât cvorumul cât și procentul de voturi valide e suficient de mare încât să nu se mai fofileze prin boicot sau prin semi-boicot. Ei vor zice un ”nu” hotărât, validând și referendum și rezultat, sperând, doar, că cei din tabăra lor vor fi mai mulți sau cât mai aproape de cei care vor vota ”da”. Ei se bat direct, cu aceleași mânuși, cu cei care-s pentru. Pe cei cu ”nu” i-am numi ”moderații”.

OUG-ul guvernului a cam pus în corzi radicalii cu boicotul! Cele două zile de referendum aruncă miza lor într-un eșec aproape cert. Totuși, mulți dintre radicali o țin pe a lor. Ei sunt deja într-o argumentație ce ține mai mult de planul moral decât de cel de pragmatism și de strategie. Au ceva dintr-o grupare cvasi-religioasă, tocmai pentru că în pofida realității care le opune situații de-a dreptul insurmontabile, ei o țin pe-a lor. Sunt ”puriști”.

Celelalte două facțiuni (semi-radicalii și moderații) sunt mult mai puțin puriști, ei acceptă și înțeleg că există arta compromisului ori jocul machiavelic al politicii și consideră că fie mai lași de la tine, fie pierzi totul. Chiar și între aceste facțiuni există niscai dispute, cei cu anularea buletinului acuzându-i – mai puțin vehement, e drept – pe cei cu ”nu” de eroarea de a valida inclusiv rezultatul referendumului prin votul lor. Practic, preiau în mic, ceea ce în mare le impută lor (și celor cu ”nu”) radicalii.

Ei bine, mai există o categorie de oameni. Ieri, la birou fiind, într-o pauză, mi-am întrebat o colegă: ”Și? Tu ce părere ai de referendumul ăsta? Cum te poziționezi?” M-a privit peste ochelari, zâmbind încurcată: ”Ce referendum??”

Mărturisesc, am rămas cu gura căscată. M-a pufnit râsul. M-am prins, deodată, că s-ar putea ca toți ăștia care suntem pro, contra, cu ”da”, cu ”nu”, cu anulare, cu boicot să fim, la grămadă, minoritari! Că ne ciorovăim într-o bulă ”paralelă”. Vb ceea, nu e deloc imposibil. Iată există oameni care habar n-au de referendum! La propriu! Dacă-s mulți?

Ei bine, faza cea mai interesantă e că dacă e așa cei care vor avea cel mai mult de câștigat sunt fix… radicalii! Cei cu boicotul. Căci rândurile lor vor fi îngroșate serios de masa (posibil foarte mare) a celor care sunt străini sau dezinteresați de subiect. O masă deloc radicală, dimpotrivă, doar extrem de distantă. Dar pe care boicotarii o vor revendica imediat în dreptul lor, devenind astfel mult mai mulți decât sunt de fapt și mai mulți decât cei aparținând de celelalte două facțiuni de opoziție. Ba poate chiar și decât cei cu ”da”.

Un excelent exemplu de felul în care radicalismul și indiferența se întâlnesc în rezultate. Chiar dacă din rațiuni cu totul diferite.



Trimite comentarii prin formularul din subsolul paginii. Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Taguri

Articole relaționate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *