Paul Hitter, primele explicaţii inside despre #rezist


Mişcarea #rezist, care până acum a generat un partid parlamentar, USR, şi a schimbat guvernul Ponta cu guvernul Cioloş, este din nou capul de afiş al evenimentelor publice din România. În mod paradoxal, despre liderii ei nu se vorbeşte deloc, mai precis se spune că nu există, totul fiind ceva spontan. Evident că aşa ceva este fals. Cine îşi amintește de Piaţa Universităţii, poate şi după aproape 30 de ani să spună câteva nume de referinţă. Pictorul Paul Hitter, în postarea de mai jos, explică pentru prima dată în spaţiul public cine sunt câţiva dintre liderii #rezist. Sunt puţine clarificările lui, dar poate vor fi urmate de altele. Pentru că e nefirească tăcerea despre cine conduce o mişcare publică de o anvergură atât de mare.


Organizaţia Naţională de Guerilă „Rezist”

Motto: 

“Sandi, vrei să intri? Sandi, nu mai înjura. Sandi hai te rog eu frumos. “

Pe data de 2 decembrie 2017, un bătrân a fost bătut de un protestatar #Rezist. Sandu Matei l-a urmărit pe bătrân filmându-l, a urmat un schimb de replici dure, bătrânul continuându-şi drumul, într-un final, exasperat acesta îl loveşte pe protestatar cu un ghiozdan în telefonul cu care îl filma. Revoluţionarul #Rezist, îl loveşte cu un box pe bătrân.

Sandi, revoluţionarul penal, care vrea să dea jos Guvernul de sic! – penali, care se pozează cu pistoale şi ne ameninţă copiii, Sandi care dă cu boxul în bătrâni, Sandi care are permis de intrare în parlament, în fine, Sandi simbolul perfect pentru mişcarea #rezist.

Jandarmii, nici măcar ei, nu mai au curaj să îi oprească pe aceşti “protestatari”. Nu au curaj sau nu au ordin? Cel mai probabil, până şi Jandarmeria a fost penetrată. Cum este posibil că un om pe care îl pun jos să îl încătuşeze, să scape şi să fie arestat după o oră? Se pare că le este frică. Dar dacă le este frică, de ce anume le este frică? Păi, le este frică probabil de o grupare de guerilla. Căci asta a ajuns mişcarea #rezist. O grupare de guerilla. Băieţilor li s-a urcat la cap. Au bani – fonduri europene, acoperire – UMDIGI24, Dilema Veche, VICE, Casa Jurnalistului, spate, ooo, da, mai ales spate. La categoria “spate” intră: Klaus Iohannis, PNL, USR, GDS…si mulţi mulţi alţii.

Am să povestesc, tot ce am văzut eu în aceste grupuri, de rezistenţi în devenire.  În anul 2013, când am revenit în ţară de la studiile din Germania, am fost primit cu braţele deschise de aceşti oameni. Eram un tânăr artist, pe val, eram de-al lor. Îmi iubeau arta, apăream în revista Vice, eram prieten cu Vlad Tăuşance, expuneam la Claudiu Crăciun în cârciumă, mă expunea chiar şi Cristian Neagoe organizatorul Street Delivery. Pentru cine nu ştie, aceşti oameni au făcut parte şi fac parte din “aripa dură” a protestelor.

Paul Hitter în Redacţia Vice

Revista Vice, în momentul în care i-am cunoscut, în anul 2010, avea aproape acelaşi format, şi anume, texte libere, chestii şocante, dar erau o revistă neutră din punct de vedere politic. În acel moment ei s-au arătat interesaţi de un interviu cu mine, interviu care a şi avut loc, online, deoarece eu mă aflam în Germania în acea perioadă.  În acel moment, redacţia era formată din cu totul alte persoane, alţi jurnalişti. Totul a început să se schimbe, uşor uşor, şi a culminat cu atingerea numărului de 100 de mii de Likeuri pe pagina de Facebook a revistei. De atunci s-a schimbat şi compenenta redacţiei cât şi conţinutul. Revista a devenit o ferventă susţinătoare a aşa zisei “drepte Româneşti”, a lui Klaus Iohannis, a DNAului şi o ferventă oponentă a Pesedeului. Bineînţeles, toate acestea sub masca “neutralitatii jurnalistice”. De aceeaşi parte se afla încă o publicaţie “independentă”, Casa Jurnalistului. Acestea sunt două din principalele motoare ale schimbărilor la care asistăm în mediul online, motoare ale agresivităţii, motoare ale Globalismului, ale Uniunii Europene, ale neo-marxismului cultural. În aceste reviste se produc adevărate linşaje publice împotriva persoanelor care au alte păreri sau care îi critică.

Laura Codruţa Kovesi în redacţia VICE

În 2013, ajungeam deci, în cele mai fierbinţi locuri, în comandamentul central al protestelor Uniţi Salvăm Roşia Montană. Mă aflam în prima zi de proteste alături de Mihail Bumbes, un alt ONGist şi agitator profesionist. Pe Mihail Bumbeş îl mai văzusem în sediul Casei Jurnalistului, la o petrecere, unde se adunase bineînţeles toată floarea cea vestită a ONGismului Românesc. Nu, nu erau şi bătrânii din GDS, aici aveam de-a face cu aripa tânără. La acea petrecere, domnul Bumbeş povestea sub privirile admirative ale celorlalţi de amenzile primite din partea Jandarmeriei, de diferite procese în care era citat. Claudiu Crăciun se afla şi el bineînţeles acolo, Cristian Neagoe, Matei Bărbulescu şi alţii. Am intrat atunci pe pagina de Facebook a domnului Bumbeş din curiozitate şi nu mică mi-a fost surpriza când l-am văzut în fotografii în Piaţa Taksim din Turcia, cu o eşarfă palestiniană legată peste gură. Nu am înţeles pe moment ce căuta acolo, dar aveam să aflu o lună mai târziu, în Piaţa Universităţii, la protestele Uniţi Salvăm.

Mihail Bumbeş în Piaţa Taksim din Turcia în timpul protestelor din 2013

Despre Mihail Bumbeş din ziarul Adevărul: Bumbeş spune că tocmai cei de la CEE Trust (cu sediul central în Polonia) i-au sugerat să facă studiul: „M-au chemat acolo şi mi-au spus că ar trebui să fac o cercetare, «fă un studiu sociologic, să vii cu nişte măsuri să redeştepţi tinerii. Vezi exact unde e problema». Am făcut şi ei mi l-au finanţat”. Una dintre concluziile studiului a fost că tinerii socializează tot mai puţin şi nu mai formează grupurile sociale care stau la baza protestelor de stradă. Aşa că, în vara acestui an, „Miliţia Spirituală” a mai obţinut o finanţare de la CEE Trust (75.000 de dolari), graţie căreia a derulat proiectul CRIM, o şcoală de activism civic bazată pe creativitate, care şi-a propus „să asambleze laboratoare sociale alternative capabile să stimuleze dialogul civic între participanţi”.

Citeşte mai mult: adev.ro/mxzl8f

 

Protestele spontane au în spate o adevărată strategie – “Tabăra de activism CRIM”

În prima zi de proteste Uniţi Salvăm, chiar de lângă mine, Mihail Bumbeş, împreună cu solistul trupei Luna Amară, Mihnea Blidariu, venit special de la Cluj împreună cu alţi “activişti”, au rupt cordonul de Jandarmi, sub privirile tâmpe ale acestora. Efectiv de lângă mine, Mihail Bumbeş a rupt lanţul de Jandarmi, împingând un jandarm, în timp ce o altă facţiune dură a activiştilor reuşise să treacă prin acelaşi cordon, lumea care era adunată la fântâna de la Universitate urmându-i şi cucerind bulevardul. După un soi de sărbătorire a acestei victorii chiar în stradă, l-am surprins pe Mihail Bumbeş mergând la pas către guvern, chiar lângă jandarmul pe care îl îmbrâncise şi dărâmase cu câteva minute mai devreme. Trebuie să recunosc că acest lucru m-a uimit profund, eu rămânând cu imaginea Jandarmilor care nu pregetă în a apărea ordinea şi circulaţia. A fost doar o străfulgerare, m-am lăsat dus mai departe de valul Uniţi Salvăm până târziu în noapte.

A doua zi de proteste însă… mi-a pus capac total…

Mihail Bumbes – stânga – alături de Victoria Stoiciu – dreapta

Sărim pentru o clipă peste continuarea poveştii protestelor Roşia Montană, pentru a va prezenta un alt personaj bizar, personaj care s-a alăturat fără rezerve acelor proteste, şi care face parte din caracatiţa ONGIA.

Victoria Stoiciu prezentată pe pagina ONGului România Curată:

Victoria Stoiciu este coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România. A publicat articole în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac şi în România Liberă. Între 2001-2006 a lucrat la Societatea Academică din România. Este bursieră Transatlantic Forum on Migration and Integration (GMF) şi absolventă a Şcolii Europene pentru Democraţie din Cadrul Consiliului Europei.

Între timp, doamna Stoiciu scrie şi pentru Republica.ro, o platformă ce are ca membru fondator printre alţii pe Cristian Tudor Popescu, care bănuiesc că nu mai are nevoie de prezentare. Mai adăugăm deci încă o piesă acestui puzzle, încă un tentacul al caracatiţei, care nu-i aşa, luptă pentru “drepturile” noastre, pentru “democraţie”. Doamna Stoiciu susţine bineînţeles protestele #Rezist.

A doua zi de proteste Uniţi Salvăm, troleibuze blocate

În a doua zi de proteste, am decis la îndemnul prietenilor să ies şi eu, din nou. Aceeaşi reţetă de cu o seară înainte. Sub ochii blânzi ai Jandarmilor,  protestatarii au rupt primul cordon şi s-au aşezat pe carosabil blocând circulaţia troleibuzelor în zona Piaţa Universităţii. Măi să fie, îmi zic… chiar aşa, am ajuns mai bine ca în Suedia, jandarmii nu intervin, protestatarii pot face ce vor, ce democraţie autentică. Şi trecuse doar un an de la protestele din 2012. Atunci mi-a fost absolut clar că ceva pute. Am început să îmi exprim ideea, dar am fost bineînţeles apostrofat imediat de cei din jur, chiar şi de prieteni. Am remarcat însă că la portavoce, vorbeau cam aceleaşi persoane. Adică ei le deţineau, portavocile, ei vorbeau aproape tot timpul, urlau sloganuri… printre aceştia, Cristian Neagoe şi Claudiu Crăciun, dar şi protestatarul Alexandru Alexe. Astfel, ajungem la un alt braţ al caracatiţei, Cristian Neagoe. Un personaj de-a dreptul interesant.

CV-ul de pe pagina de pe Facebook a lui Cristian Neagoe

Prima oară am auzit de Cristian Neagoe într-un scandal legat de ICR, Droguri, New York, şi o filmare cu el în timp ce îşi rădea prietena între picioare.

Apoi l-am cunoscut personal. Un tip destul de şters, dar totuşi prezent peste tot, între timp avea barbă, şi părea un organizator iscusit. De la Proteste până la Festivaluri , Cristian Neagoe era peste tot. Ba chiar mi-a publicat câteva texte în Şapte Seri, revista pe care o conducea pe vremuri. Am acceptat să expun la un moment dat, la Train Delivery, festival pe care îl organiza în Gara de Nord, o variantă extinsă a Street Delivery. Eram încă pe poziţii, eram încă iubit de toată floarea hipsterimii, chiar dacă aveam mici derapaje, încă nu derapasem flagrant. După experienţa Train Delivery pot spune că am rămas destul de dezamăgit. Un soi de beţie generală, iarbă, personaje care mai de care mai bizare, hipsterimea era acolo în ţoţă splendoarea ei, iar eu am ieşit destul de şocat. M-am întrebat atunci, legitim cred eu, dacă ăştia sunt oamenii cu care doresc să îmi asociez imaginea. Răspuns NU. Am scris un text atunci prin care îmi exprimam dezamăgirea şi indignarea, şi bineînţeles am fost amendat imediat de Cristian Neagoe, şi de o întreagă ceată de foşti admiratori de-ai mei care îmi jurau ură eternă. Fiind mulţi, am ripostat, pe alocuri dialogurile depăşind tonul şi exprimarea normală.

Să luăm la puricat CVul lui Cristian Neagoe.

Deci, PR coordinator la Institutul Cultural New York. Oare ce îl recomanda pe domnul Neagoe pentru această poziţie? Valoarea? Sau cumva poziţia tatălui sau, Benone Neagoe, fost reporter la Revoluţie, ajuns între timp Colonel în Armata Română? La tatăl domnului Cristian Neagoe voi reveni.

În perioada în care a fost PR la ICR New York, Cristian Neagoe a publicat într-o revistă pe internet, pozele de mai sus în care îi râdea părul pubian prietenei sale, alături de o serie de texte scabroase. Aici puteţi citi textele, în revista online Tiuk, revistă în care scrie şi Mihnea Blidariu, solistul de la Luna Amară, pe care l-am întâlnit mai sus în text, alături de Mihail Bumbeş şi Cristian Neagoe, revoluţionari Roşia Montană. http://www.tiuk.reea.net/7/1.html

Cert este că pe atunci, şefa ICR New York era doamna Corina Şuteu , de care ne vom mai lovi , odată cu scandalul Poneiului Roz la ICR New York, şi nu-i aşa odată cu Guvernul Cioloş şi campania Cuminţenia Pământului.

De la ICR New York, Cristian Neagoe ajunge direct la Cărtureşti. PR. Nu ştim cum, pe ce căi, şi ce la recomandat, mai ales în urma unui asemenea scandal. De la Cărtureşti, la Şapte Seri. Interesant este că la 7 seri, îl aduce şi pe Matei Bărbulescu, un alt “jurnalist independent” de la Casa Jurnalistului. Şi mai interesant este că, şefia 7 seri va fi preluată de Ana-Măria Caia, care scrie în Dilema Veche. Din nou ne învârtim în cerc… aceleaşi nume: Dilema Veche, Casa Jurnalistului, şi activismul #rezist ce le leagă. http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/ce-am-cautat-in-viata-lor

Trecem mai departe în CV-ul domnului Cristian Neagoe. Ne aflăm probabil la acest punct în perioada în care doamna Şuteu devenise ministrul Culturii în cabinetul de tehnocraţi Cioloş. Şi cum corectitudinea îi caracterizează, cine apare oare ca PR la Bienală de la Veneţia? Mai vechea cunoştinţă a doamnei Corina Şuteu, Cristian Neagoe. Frumos.

De la PR la bienala de la Veneţia, sărim la traducător la Polirom. Alt job mişto, la care desigur are acces doar cine trebuie.

De la Polirom ajungem la curatoriat. Desigur, după ce eşti PR la bienală de la Veneţia poţi ajunge curator invitat la Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Caracatiţa are tentacule peste tot.

Cercul se închide cu poziţia actuală a lui Cristian Neagoe, şi anume Manager la Fundaţia Cărtureşti.

Nişte joburi destul de luxoase pentru un luptător anticorupţie, nu credeţi? El cel care îi mână pe săracii oropsiţi ai sorţii, furaţi de guverne…eu mă aşteptam ca în cv-ul său să văd un job normal, ceva de transpiraţie maximă, chelner, ospătar, lucrător comerical la magazinul de cartier, căci băiatul lui tata a cunoscut greutăţile vieţii şi de aceea se revoltă. Amuzant este câţi fraieri pun botul la discursurile sale, la integritatea morală a individului, la sforăiturile rivoluţionare. P.S. nu am mai menţionat alte roluri îndeplinite de băiat, organizator Fân Fest, trecut un pic şi pe la Red Bull… Deci, să trecem la Benone Neagoe.

Benone Neagoe secretar general a Uniunii Ziariştilor Profesionişti România

Benone Neagoe este COLONEL în Armata Română. Pe vremuri lucra în TVR, iar la Revoluţia din 1989 a fost reporter. Practic unul dintre cei care ne-au prezentat show-ul live, showul sângeros şi orchestrat al Rivolutiei. Că recompensa a primit …ceea ce puteţi cîţi mai jos.

Potrivit unor surse apropiate lui Neagoe, el ar fi de fapt “numărul 2 din UZPR”.

“A fost adus în presa militară, la revista Pro Patria, de colonelul Valeriu Pricină. Făcea anchete de stradă, reportaje, lucruri spumoase”, spun sursele PressOne.

Valeriu Pricină este secundul colonelului Mircea Dogaru, care conduce Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate.

Potrivit unui articol publicat în 2011 de către ziarul Evenimentul Zilei, Pricină şi Dogaru au făcut parte, pană în 1989, din Consiliul Politic Superior al Armatei, care veghea asupra respectării doctrinei comuniste în rândul cadrelor militare. Revenind la Benone Neagoe, el a fost redactor-şef al revistei Pro Patria, precum şi redactor-şef al Redacţiei emisiunilor militare de televiziune. În 2000, a primit Premiul pentru cel mai bun reportaj de televiziune acordat de… Ministerul Afacerilor Interne.

Acum ne putem explica ascensiunea fulminantă a lui Cristian Neagoe, şi lejeritatea cu care îngroapă pe cine şi cum doresc. Dacă te opui caracatiţei, multele ei braţe te vor ajunge şi te vor sufoca.

Oana Boc la Protestele Roşia Montană Cluj

Voiam să mă întorc la protestele Roşia Montană.

După a doua zi, cea cu troleibuzele blocate, nu m-am mai dus la proteste după cum spuneam. O puteţi vedea în poza de mai sus pe soţia domnului fost ministru PDL, Oana Boc. Va daţi seama câtă legitimitate au aceste proteste în ochii mei şi în ochii oricărui om informat. Problema aici este…informarea devine tot mai dificilă, deoarece Caracatiţa şi-a întins tentaculele peste tot. Degeaba încearcă cineva să prezinte obiectiv şi calm, Caracatiţa sare deodată cu toate braţele sale, cu toată Guerilla organizată şi atacă pe oricine ar încerca să se opună cu argumente. Mişcări de Juntă Militară Africană, lipsesc doar Kalashnikovurile. Practic oricine se împotriveşte este asasinat public.

Metoda de manipulare este simplă. Se caută o cauză cu priză la public, o cauză bună, poate chiar corectă. S-a căutat această cauză şi a fost găsită în Roşia Montană. Gurile rele spun că a fost vorba de un război venit din afara ţării. Se poate. Dar ce este clar ca lumina zilei, este că au reuşit să unească braţele caracatiţei şi chiar să o potenţeze prin prezenţa unor persoane care nici măcar nu îşi închipuie cărui scop servesc. Astfel, o bază de protestatari mereu gata să intervină a fost creată. Reflex Pavlovian. Acelaşi tip de sloganuri, aceleaşi personaje care instigă, gata ei s-au legitimat. Cine poate să spună că ei nu militează pentru o cauză bună? Aleg sloganurile cu cap: Corupţie. Vrea cineva o ţară coruptă? Nu. Nimeni. Totuşi, nu aici este miza lor, miza adevărată este înlocuirea stăpânilor puterii. Un personaj foarte important în caracatiţă este Vlad Tăuşance.

Vlad Tăuşance cel care se ocupat de Campania Online a lui Klaus Iohannis în 2014

Vlad este specialist în comunicare, jurnalist şi scriitor. Eu am lucrat întâi cu el pentru un volum de-al sau de poezii. L-am ilustrat. Apoi, când apropierea a devenit mai mare, l-am cunoscut că fiind una din eminenţele cenuşii în Uniţi Salvăm, pagină Roşiei Montane. Chestie care nu pot să spun că mi-a plăcut. Am tăcut şi am observat şi cercurile în care se învârtea, practic cam aceleaşi. Totul se învârte în cerc. Aceiaşi prieteni, aceiaşi oameni, aceleaşi dorinţe… iar Casa Jurnalistului, iar Vice, iar Dilema Veche http://dilemaveche.ro/autor/vlad-tausance

Fireşte, nu contest calităţile lui Vlad, talentul de manipulator, dar cred că alegerile din 2014 nu de el au fost câştigate,  ci cu ajutorul caracatiţei şi a serviciilor. Caracatiţa a funcţionat perfect, mulţimea Uniţi Salvăm a ieşit în stradă la comandă, la o simplă apăsare de buton. Vă amintiţi panica creată? Nu putem vota! Toate acestea sub masca “activismului civic”. Treburi murdare, coane Fănică! Jos Comunismul, jos Ciuma Roşie!  Cu Vlad ne-am certat, ne-am împăcat, şi totuşi întrebările ramân… După cum puteţi vedea, sarabanda continuă.

Vlad susţine bineînţeles Justiţia DNA

Pe lângă justiţia DNA, Vlad şi de altfel toţi prietenii mai sus citaţi, susţin ONGul Centrul Pentru Jurnalism Independent.

Aici intrăm deja în chestii grele. Acest centru pentru jurnalism “independent”, este un ONG susţinut din fonduri Europene, care propune şi susţine candidaţii plăcuţi de Uniunea Europeană. Bineînţeles şi ei susţin cu toate pânzele sus lupta anti corupţie. O privire asupra siteului acestei organizaţii, ne va lămuri asupra adevăratelor scopuri . Încă o mitralieră a Guerillei care încearcă cu orice preţ să pună stăpânire pe minţile noastre.  Au deja şi premii pentru Jurnalismul Independent. În cadrul unui eveniment realizat de acest ONG, apar din nou nume cunoscute şi entităţi cunoscute: Cristian Lupşa – Decât o Revistă, Victor Ilie – Rîse Project, Luiza Vasiliu – Casa Jurnalistului şi Ioana Avădani – Centrul pentru Jurnalism Independent vor discută împreună cu Vlad Tăuşance despre relaţia dintre cetăţean şi media. Participă la Zilele Superscrieri: ProPublica, Coda Story, Balkan Internaţional Reporting Network (BIRN), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Cercul de Donatori, The Power of Storytelling, Decât o Revistă, Scena9, Rise Project, Casa Jurnalistului, dela0.ro, Brrlog, Documentaria, Teleleu.eu, Recorder, Să fie lumină, Acasă: the film, One World România la Şcoală, Funky Citizens, Cărturesti.

Cel mai grav este că aceste entităţi, intră deja în şcoli. Centrul pentru Jurnalism Independent a fost prezent la Liceul Costache Negruzzi din Iaşi, unde spun ei, au predat educaţie şi cultură media.

Centrul pentru Jurnalism Independent ne învaţă copiii care este sursa informaţiilor

Şi mai ales ne învaţă copiii căror interese servesc informaţiile. Citind în josul paginii, eu unul înţeleg perfect căror interese serveşte acest Centru pentru Jurnalism Independent. Practic, ei sunt finanţaţi pe lângă fondurile Europene la care aplică, şi de Romanian-American Foundation. Hopa, iote domne cum se complică treaba. Recunosc, deja mie mi se învârte capul. Ştiu ştiu, teoria conspiraţiei, doar că aceste informaţii le găsiţi pe siteurile lor. Deci, nici vorbă de Fake News din partea mea. Deşi, cu siguranţă că aşa va fi prezentat acest material la care scriu.

Să vedem ce este cu Romanian-American Foundation .

Romanian-American Foundation a fost infiintată în 2009, ca un continuator al Romanian-American Enterprise Fund (RAEF). Creat în 1994 de către Congresul Statelor Unite, şi finanţat prin U. S. Agency for International Development (USAID), RAEF a fost pionier al unei abordări integrate bazate pe activităti de investiţii şi de dezvoltare. S-a dovedit o abordare inspirată şi de succes. La finalul mandatului său, RAEF a returnat jumătate din grantul iniţial către Guvernul Statelor Unite, iar restul de jumătate şi întregul profit realizat pe durata existenţei Fondului au constituit capitalul (endowment-ul) Romanian-American Foundation.

Capitalul RAF este astăzi de 120 milioane USD. http://www.rafonline.org/cine-suntem/istoric/

Unul din membrii din eşalonul superior al acestei Fundaţii

Trecând peste conspiraţia Soros – căci nu-i aşa ea nu există!? Şi dacă există face doar bine… Observam că unul din membrii eşalonului superior al acestei Fundaţii este Consilier în cadrul UNDP în Ucraina. Ce-o fi UNDP? Păi ce să fie, nimic altceva decât ONU.

Continuarea în curând. Se pare că lucrurile se învârt în acelaşi fel şi în ţara vecină. Aceleaşi “personalitati”, acelaşi gen de “proiecte”, acelaşi fel de “salvare”. În curand…Caracatita ONGIA are încă multe personaje în România şi nu doar…

Sursa: Uleisiapa

Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com.


Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

DONEAZĂ !

Asociaţia ProValori Media
RO18RZBR0000060016473191- RON
RO85RZBR0000060016473246 – EUR

Dragă cititorule,
Foarte multă lume se bate pentru atenţia ta, dar noi nu putem face asta.
Aşadar, îţi lăsăm deplina libertate de a alege să ne urmăreşti sau nu.
Ne străduim să adunăm la un loc, fără conformism, teamă sau prejudecăţi,
informaţiile relevante pentru tine, familia ta şi alegerile tale.
Pentru a ţi le proteja şi păstra, trebuie să fii în primul rând informat.
Dacă ţi se pare că informările şi analizele pe care le selectăm sunt utile pentru viaţa ta
şi se pot dovedi necesare în dezbaterea publică din România,
te invităm să faci cunoscut site-ul nostru şi altora
şi să susţii financiar, după posibilităţi,
continuarea şi profesionalizarea demersului nostru.
Cu recunoştinţă,
Redacţia Stiripentruviata.ro
Ştiri pentru viaţă, pentru femeie, pentru familie

 

Subscribe

Subscribe to our e-mail newsletter to receive updates.

, ,


Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.