avort

„Nu toate poveștile despre avort au final trist” / „Avortul, ultima exploatare a femeii” (9)

fundal site v1.0

Însă nu toate poveștile de acest gen au final trist, cu toate că unele sunt mai ironice.

Deși îl asociem cel mai adesea cu mamele singure și un tată care nu-și asumă nimic, avortul afectează frecvent cuplurile căsătorite care au deja copii. Putem simți dispreț pentru tații care își abandonează partenera gravidă în favoarea altei femei. Dar îi putem disprețui, oare, și pe tații care vor să-și protejeze copiii nenăscuți, dar nu dispun de dreptul legal de a face aceasta?

De ce credem că un tată care asigură un mediu stabil pentru familia sa nu ar avea niciun cuvânt de spus în ceea ce privește copilul său nenăscut?

În a doua zi de Crăciun, o femeie, să-i spunem Sarah, a sunat la un centru al unei organizații pentru-viață – un serviciu comunitar creat cu scopul de a educa familiile în legătură cu sarcina și opțiunile alternative la avort. Deja își făcuse acasă două teste de sarcină și amândouă ieșiseră pozitive. Se hotărâse să avorteze. După ce i s-a răspuns la câteva întrebări, femeia a spus că avea de gând să sune și la alte clinici. Cei de la centru i-au cerut permisiunea să o caute și ei peste câteva zile, iar ea a fost de acord.

Sarah a sunat din proprie inițiativă a doua zi, întrebând dacă poate veni la centrul lor pentru o ecografie. Sunase la clinicile care făceau avort și aflase că nu poate să-și facă programare mai devreme de câteva săptămâni, așa că se pregătea să meargă într-un stat vecin, pentru a face procedura cât mai curând. Fiindcă trebuia să se prezinte cu ecografia la avort, a fost de acord să și-o facă la centrul lor, chiar dacă acesta era al unei organizații pentru-viață.

În ziua respectivă, Sarah a venit împreună cu soțul ei, Paul. În timp ce ea era la ecograf, cei de la centru au vorbit cu soțul.

„Eu nu vreau să facă avort. Nu-mi place ideea și nu știu de ce nu-și dorește copilul”, le-a spus Paul.

Motivele ei erau simple. Aveau deja o fetiță, iar ea nu mai voia copii. Era la facultate, iar un copil în plus ar fi împiedicat-o să obțină diploma de absolvire. Nu era pregătită mintal și emoțional să fie din nou mamă.

Cei de la centru i-au dat rezultatele de la ecograf și au vorbit cu ea despre sarcină, copil și opțiunile pe care le avea.

Apoi cei doi au plecat. Paul voia copilul. Sarah nu mai era sigură acum dacă voia să facă avort.

După câteva zile, cei de la centru l-au sunat pe Paul pentru a afla ce decizie au luat. Acesta le-a relatat încântat că Sarah se răzgândise și că aveau de gând să păstreze copilul.

„Nu știu cum să vă mulțumesc că ați vorbit cu ea. Apreciez enorm ajutorul vostru”, le-a mai spus el.

Ironia este că Paul era polițist. Avea slujba de a proteja vieți chiar și când aceasta însemna să-și riște propria viață. Și totuși, legea nu-i oferea nicio pârghie, iar cultura noastră nicio autoritate morală pentru a-și proteja copilul nenăscut, pe care și-l dorea cu disperare. Din momentul în care copilul urma să se nască, Paul avea dreptul legal ca tată să facă tot posibilul pentru a-și proteja copilul și a-i asigura toate condițiile. Iar slujba lui îi cere să facă asta zilnic pentru persoane complet străine. Însă, deși își dorea ca vlăstarul său încă nenăscut să trăiască, nu avea niciun mijloc prin care să-l protejeze cât timp acesta era încă în pântecele mamei.

Sunt doar câteva exemple despre impactul devastator al avortului asupra bărbaților – atât asupra celor care au sprijinit decizia femeii de a avorta, cât și asupra celor care au stat privind neputincioși în timp ce prietenele sau soțiile lor avortau copii împotriva voinței lor, a taților acestora. Această neputință impusă bărbaților prin lege este împotriva naturii lor de protectori.

Așadar, avortul este o problemă exclusiv feminină? Cine vorbește în numele milioanelor de bărbați care nu au mai văzut lumina zilei din cauză că au fost avortați? Cine îi ascultă pe bărbații ai căror copii au fost avortați în timp ce ei nu aveau nicio putere să oprească asta?

Bărbații sunt ținuți pe tușă pe motiv că este o „chestiune femeiască”. Aceasta deoarece se presupune – deși nu s-a dovedit vreodată – că nenăscuții nu sunt membri cu drepturi depline ai umanității, care se bucură de același drept la demnitate și viață ca și ceilalți oameni. Dacă această poziție tacită este identificată și combătută prin date științifice, problema se va pune în cu totul alți termeni: dacă e bine sau rău să ucizi un om inocent, neajutorat și vulnerabil, de sex masculin sau feminin, la începutul dezvoltării sale.

Este o dezbatere pe o temă de drepturile omului – una în care femeile nu dețin monopolul.

Dar avortul e legal, desigur, așa că de ce să-l mai punem în discuție? Până la urmă, dacă legea permite, înseamnă că e bine și e drept. Nu?

Pe 8 decembrie 2014, ProValori Media a lansat a lansat cartea Avortul, ultima exploatare a femeii, de Brian E. Fisher, fondatorul organizației americane Online For Life, care, de la înființarea ei, în 2007, a salvat de la avort peste 2.000 de copii.

Acest volum, dintr-o perspectivă originală și provocatoare, pune în discuție tocmai drepturile femeii și ale copilului nenăscut, explorând rolul bărbaților în impunerea și răspândirea practicii avortului în cea mai puternică națiune din lume și apoi în alte țări.

Pe parcursul mai multor săptămâni ne propunem să vă prezentăm fragmente din acest volum.

Cartea „Avortul, ultima exploatare a femeilor” se poate achiziționa de la Librăria bizantină, din rețeaua de librării Supergraph și online de pe site-ul Librăriei Sophia.

De asemenea, cartea este disponibilă și gratuit, în format digital, la adresa de web www.avortulexploateazafemeile.ro

 

 

 


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button