National Geographic a dedicat ediţia din ianuarie 2017 „Revoluţiei GENDER”. Cum au reacționat cititorii

ng cover jan 2017

Cea mai recentă ediţie americană a faimoasei reviste National Geographic publică pe coperta de ianuarie 2017 fotografia lui Avery Jackson din statul american Kansas, un preadolescent în vârstă de 9 ani pe care îl numeşte „o fată transgender”. Intervievat(ă) de redactorii revistei, Avery Jackson, prezentat(ă) pe coperta americană, susţine că a ştiut că „este” fată încă de la vârsta de 5 ani.

Coperta trimite la interior nu doar către interviul respectiv, ci către o secțiune tematică mai amplă pe tema identității de gen, unde sunt prezentate persoane de pe diverse meridiane și problemele pe care le întâmpină în legătură cu propriul gen. Printre altele, se oferă exemplul unei fetițe din India care crește într-o cultură care le interzice fetelor să meargă la școală (ediția românească a preferat să aleagă pentru copertă o altă fotografie din cadrul materialului, mai puțin radicală).

În editorialul dedicat temei principale a revistei de ianuarie, Susan Goldberg, redactor-şef la ediția americană, se plasează în mod clar pe baricadele ideologiei, nu ale ştiinţei, girând cu autoritatea publicaţiei pe care o conduce o teorie lipsită de orice bază ştiinţifică:

Astăzi nu mai vorbim doar despre roluri de gen pentru băieţi şi fete, ci despre evoluţia înţelegerii oamenilor cu spectrul genurilor.

Astfel, redactorul-şef National Geographic îşi clădeşte discursul pe premisele teoriei gender ca şi cum ar fi vorba de ştiiinţă, nu de ideologie. În realitate, însă, nu există un consens universal cu privire la validitatea acestei teorii. Teoria spune că genul este o noţiune pur subiectivă şi posibil schimbătoare, reprezentând un sentiment personal şi – mai mult – acesta ar fi mai important decât sexul biologic, obiectiv al persoanei.

Goldberg îşi continuă editorialul, afirmând că Avery, „fetiţa” transgender de 9 ani din Kansas City, simbolizează conceptul de Revoluţie Gender. Redactorul-șef sugerează că o realitate psihologică, identitatea de gen (definită cândva în tratatele de specialitate ca modul în care subiectul își percepe identitatea sexuală), ar fi de fapt o simplă convenţie socială, o „etichetă”:

Ca și ea, și noi purtăm etichetele pe care alții ni le aplică.

Iar o etichetă pe care o purtăm toată viața, și care probabil că are și cea mai mare influență asupra noastră, este și prima pe care o primim: „E băiat!” sau „E fată!” Deși Sigmund Freud a folosit cuvântul „anatomie” în faimoasa sa axiomă [n.tr. – „Anatomia este destin”], în esență el a vrut să spună că genul este destin.

Astăzi, această credință, ca și altele referitoare la gen, se schimbă rapid și în mod radical.

Așadar, redactorul-șef al celei mai celebre reviste de știință popularizată din lume ne explică la începutul anului 2017 că până acum nu am știut să îl citim pe Freud. Probabil că în secolul XXI toate științele se revoluționează, căci nimic din ce era acceptat până acum prin consens științific nu mai este valabil. De exemplu, în capitolul 15 al Tratatului de Psihiatrie Oxford, ediția a II-a, publicat în traducere românească de Asociația Psihiatrilor Liberi din România și Geneva Initiative on Psychiatry în 1994, identitatea de gen este definită ca

sentimentul unei persoane de a fi bărbat sau femeie. Dacă acest sentiment de identitate este în dezacord cu sexul biologic se vorbește de o tulburare a identității de gen.

Însă această teorie care aspiră să „revoluționeze” știința și societatea îşi dovedeşte inconsistenţa şi frizează comicul atunci când ajunge să susţină că există o multitudine de genuri, nu doar masculin şi feminin. În acest sens, circulă liste cu zeci – uneori peste o sută – de genuri posibile! Unele dintre ele au definiţii bizare – care frizează logica şi bunul simţ – sau de-a dreptul ilare:

Astralgender: un gen care se simte conectat cu spațiul cosmic

Cisgender: sentimentul de a te identifica mereu cu genul (masculin sau feminin) care ți-a fost alocat la naștere
Demigender: se simte parțial de un gen și parțial de alt gen

Heliogender: un gen care este cald și arde

Citește și Poziția Colegiului American al Medicilor Pediatri: „Ideologia genului le face rău copiilor”

Citește și Fost transgender: „Am fost femeie timp de opt ani. Operația mi-a exacerbat, nu mi-a rezolvat problemele.” O fraudă medicală a cărei ineficiență e dovedită de studii

Cititorii editorialului, care a fost postat și online, pe website-ul american al revistei, nu au întârziat să-și exprime opiniile. Unii au lăudat inițiativa editorială ca binevenită. Dar mulți au adăugat comentarii prin care anunțau că-și anulează abonamentul la revistă.

Un bucureștean a scris un comentariu în engleză în care spune:

Dorin Tibulca
Bucharest, Romania

National Geographic, cum poate fi un copil de 4 ani atât de conștient de propria sa sexualitate, încât să decidă că vrea să-și schimbe genul?

Un copil de 4 ani este suficient dezvoltat din punct de vedere sexual?

Un copil de 4 ani este suficient dezvoltat din punct de vedere mental?

Un copil de 4 ani este responsabil pentru acțiunile sale?

Poate decide pentru el însuși să-și schimbe sexul înainte de a împlini 18 ani?

Dacă mama a decis în locul lui, nu înseamnă că a comis un abuz asupra acestui copil?

Nu există instituții de protecția copilului în SUA?

Știam că tratează foarte dur părinții care îndrăznesc să ridice tonul la copii. Aceștia pot primi amenzi sau chiar pot pierde custodia copilului în favoarea statului.

Dar Debi Jackson s-a hotărât să schimbe sexul fiului ei minor, i-a dat hormoni și medicamente, i-a vopsit părul, l-a îmbrăcat în haine de fată și a postat pe Youtube filmulețe cu ea.

Iar acum îl prezentați pe copertă într-o fotografie care arată de parcă ar fi capturată din computerul unui pedofil.

Nu mai aveți poliție în SUA? Sau acum nu se mai investighează abuzatorii sexuali și nici materialele lor de propagandă?

Sau poate că voi și sponsorii voștri sunteți prea puternici?

De fapt știu ce pregătiți.

Este primul pas către legalizarea pedofiliei.

Mai întâi promovați ideea că un minor își poate „decide” genul.

Următorul pas logic va fi că un minor poate să și „iubească” un adult.

Nu mă interesează cât de „încântați” sunt „progresiștii” de opțiunile voastre „îndrăznețe”.

Nu mă interesează comentariile lor „tolerante” adresate celor care nu vor să se supună poliției gândirii din Minunata Lume Nouă.

Toți cei cărora vă place așa ceva sunteți o gașcă de pedofili.

Și bănuiesc că într-un an – maximum doi –, veți deveni o gașcă de pedolfili protejați de lege.

Alte comentarii mai jos:

Billy Hill
Colorado Springs, Colorado, SUA
Vă rog să-mi anulați orice afiliere cu National Geographic. Ar fi fost o mulțime de alte articole minunate pe care le puteați publica. Cei care se simt confuzi cu privire la genul lor au nevoie de iubire și consiliere, nu încurajare în confuzia lor. Nu am fost niciodată atât de dezamăgit de National Geographic! Vă citesc revista și vă urmăresc filmele de decenii. Mă îndurerează că ați ales această cale. Adio.

Calvin French
@Billy Hill la revedere bigot îngust la minte

Sergey Kadinsky
New York, SUA
Împărtășesc aceeași opinie ca și alte miliarde de oameni din întreaga lume, de toate credințele sau necredincioși, care privesc genul ca pe ceva la fel de imuabil ca și etnia sau rasa. Nu-mi voi suspenda abonamentul la revistă, dar, odată cu ediția din ianuarie 2017, publicația a trecut granița dintre relatarea obiectivă și propagandă. Când un băiat se crede fată iar o revistă folosește pronume la genul feminin, acea revistă devine promotoarea unui punct de vedere care nu se bazează pe realitate. Acestea fiind spuse, aștept să îmi parvină revista pentru a citi acest punct de vedere, deși nu mi-l voi schimba pe al meu cu privire la acest subiect dificil.

În altă ordine de idei, mai inserați hărți. Sunt foarte bune pentru decorarea sălilor de clasă.

Paul Graham
Reston, Virginia, SUA
Imediat după ce am văzut coperta, am pus mâna pe telefon și mi-am anulat abonamentul. Care e problema cu oamenii aceștia? E doar un copil!

William Ewart
@Klaire Keller @William Ewart Nu-ți trebuie prea multă muncă de documentare ca să-ți dai seama că adolescenții și copiii cu vârste de până la zece ani sunt prea imaturi și influențabili pentru a lua astfel de decizii de viață.  Din moment ce sunt prea tineri pentru a vota sau a consuma alcool, sunt prea tineri și ca să ia o hotărâre ce la va afecta întreaga viață.

Vikas Mathur
Feminista Camille Paglia, critic social și autoare de succes, care se descria drept „o ființă transgender”,  a declarat luna trecută într-un interviu că ascendența transgenderismului în Occident este un simptom al decadenței și al colapsului cultural. Paglia a declarat pe 22 octombrie 2016 într-un interviu difuzat de televiziunea braziliană Roda Viva:

Nimic… nu definește mai bine decadența Occidentului în ochii jihadiștilor decât toleranța noastră față de homosexualitatea declarată și recenta manie transgender.

Paglia a mai declarat cu aceeași ocazie că „propagandiștii transgender” își supraestimează cazul:

Cred că propagandiștii transgender fac afirmații exagerate la maximum cu privire la multiplicitatea genurilor. Nici în ziua de azi, după ce medicina a făcut atâtea progrese, nu poți de fapt schimba sexul cuiva prin operație de schimbare de sex… Te poți autodefini ca bărbat trans sau femeie trans, sau ca oricare altă asemenea gradație din spectrul genurilor [n.red. – așa-zis multiple]. Dar, în cele din urmă, fiecare celulă din organismul uman, ADN-ul fiecărei celule, rămâne codificat pentru nașterea sa biologică.

[Nota redacției: În interviul evocat, Camille Paglia e continuat: „Așadar în acest moment se propagă o mulțime de minciuni care nu sunt în interesul nimănui.”]

Rolland Anthony

Romania
„Riscă să fie retrasă de la școală, sau stropită cu acid dacă îndrăznește să se ducă. Riscă mutilarea genitală, căsătoria la vârsta copilăriei, atacul sexual” – problema aici nu este genul persoanei, ci Islamul.

Larry Sanger

Columbus, Ohio, SUA

Haha! Faceți un raționament greșit după altul, așa-i? Eu chiar am citit ceva pe acest subiect. Cu siguranță destul ca să știu că este vorba despre o mișcare de extremă stânga, ca multe dintre mișcările identitare. Îmi fundamentez opinia pe cercetările și opinia expertă a specialiștilor în științe medicale care diagnostichează tulburarea de identitate de gen, spre deosebire de teoreticienii confuzi.

Când ai de gând să faci experimente cu sănătatea mintală a copiilor, îți revine sarcina de a stabili în mod științific – nu prin cazuri izolate sau speculații – că aceasta este o practică sigură. Chiar nu vă pasă deloc de viitorul acestor copii? Mie-mi pasă.

Dave Breyer
Chicago, Illinois, SUA
De fapt, e destul de simplu:  Dacă te-ai născut cu cromozomii și „echipamentul” specifice unui anumit gen, atunci aparții respectivului gen din punct de vedere fizic/biologic. Dacă din punct de vedere emoțional  te simți de alt sex decât cel biologic, atunci cu siguranță trebuie să beneficiezi de consiliere pentru a fi ajutat să îți gestionezi emoțiile/sentimentele contradictorii.  Totuși, a pretinde că ești ceva ce de fapt nu ești NU reprezintă un comportament care trebuie încurajat.

Încurajăm și celebrăm alcoolismul?  Sigur că nu, deoarece poate fi distructiv din punct de vedere emoțional și fizic. Este valabil și în ceea ce privește conceptul încurajării copiilor în această fantezie a identității de gen. A te minți pe tine însuți (și pe ceilalți) nu face decât să înrăutățească situația și poate conduce la depresie și chiar la sinucidere.

Douceline de la Hay
Hemet, California, SUA
Lăsând la o parte întreaga discuție despre gen, m-am abonat la revista National Geographic pentru știință și conservarea planetei, animale și fotografii din lumea largă. Nu ca să fiu agresată și aici de moda marxismului cultural. Prin urmare, mi-am anulat abonamentul.

Nils Hruch
Raleigh, North Carolina, SUA
National Geographic promovează relele tratamente aplicate copiilor. Rămâneți la geografie, identitatea sexuală nu este specializarea voastră. Iată ce spun experții despre identitatea sexuală la copii: http://www.acpeds.org/the-college-speaks/position-statements/gender-ideology-harms-children

Nu vom mai reînnoi abonamentele pe care le ofeream nepoților noștri la această revistă.

Citeşte şi Teoria genului. Întrebare: Există mai mult de două genuri? Răspuns: Oricâte!

Citește și un studiu din 2016 care reconfirmă că homosexualitatea înnăscută și schimbarea de sex nu sunt concepte fundamentate pe o bază științifică solidă

 

 

No comments yet.

Lasă un răspuns