criza de sarcină

Kathy Barnette: Sunt născută în urma unui viol și viața mea are valoare

Sursă: FoxNews

Nu este niciodată o decizie ușoară să fii vulnerabil. Frica de respingere. Frica de rușine. Frica de a-i răni pe cei pe care îi iubești, sunt toate piedici adevărate și greu de depășit.
Însă, îmi amintesc de un citat din partea președintelui Franklin Delano Roosevelt, care spunea: „Curajul nu este absența fricii, ci mai degrabă (credința) că altceva este mai important decât frica”.
Acum este vorba de ceva mai mult de atât. Asta e povestea mea.

Eu sunt produsul unui viol. Mama mea avea 12 ani când m-a născut. Tatăl meu avea 21 de ani.
N-am avut nimic de-a face cu modul în care am apărut. Nu am avut nimic de-a face cu condițiile în care am fost concepută. Nu am avut control asupra circumstanțelor care se învolburau în jurul meu. Nu am avut ocazia să iau parte la deciziile care ar fi fost luate pentru a ține sarcina. Totuși, în tot acel timpul, creșteam în chip minunat și cumva înfricoșător în pântecele tinerei mele mame.

Viața mea are valoare. Nu sunt un obiect fără suflare. Sunt o persoană. Eu la rândul meu, am dat naștere unor două ființe minunate, sănătoase, inteligente și iubitoare, care vor devini membri productivi ai acestei mari societăți. Sunt un veteran. Sunt un iubitor ferm al acestei țări. Sunt o soră susținătoare, o nepoată respectuoasă și o soție devotată. Si cel mai minunat este că am ocazia de a avea acum grijă de mama mea.

Viața mea are valoare. Valoarea mea se extinde dincolo de circumstanțele concepției mele. Am obținut mai multe diplome. Am călătorit în lume. Am vorbit în fața a milioane de oameni. Și tocmai am semnat primul meu contract cu cea mai mare editura conservatoare din țară în vederea publicării unei cărți.

În multe privințe am trăit o viață fermecătoare. Dar, totul a început cu o decizie a mamei mele.
Îi sunt recunoscătoare veșnic mamei mele. Ea m-a născut.
Îi sunt recunoscătoare bunicii mele, Hattie, care a fost alături de mama și de mine și a avut grijă de noi. Le sunt recunoscătoare bunicilor mei din partea tatălui, care au fost prezenți în viața mea și au ajutat-o pe mama mea să mă crească.

Această poveste nu este, așadar, numai despre mine. Povestea din spatele fiecărei concepții, mai ales ca urmare a unui viol, nu este doar despre copilul care a supraviețuit. Această poveste este și despre mama mea – micuța Mamie Jo.

Pe certificatul meu de naștere se menționează în dreptul numelui ei „o fată de culoare neagră”. Asta nu ne spune nimic despre ea. Mama mea este o supraviețuitoare. S-a maturizat și a devenit un stâlp de putere pentru mine și pentru toți cei cu care s-a intersectat de-a lungul vieții.

Viața nu a fost deloc ușoară pentru mama mea. A făcut suficiente greșeli de-a lungul timpului. Există o patologie care însoțește un astfel de eveniment traumatic.
Și totuși, deși sunt acum o femeie matură, având propria mea familie, continui să fiu foarte impresionată de mama mea. Ea a crezut. Și nu a renunțat niciodată. Nu s-a oprit niciodată din zâmbit. Nu a încetat niciodată să se străduiască pentru ceva mai bun. A refuzat să se lase doborâtă. A refuzat să fie o victimă.

Încă pot simți greutatea alegerilor mamei mele. Ea a ales să supraviețuiască violului, să aibă parte un tratament aspru, să respingă prezența permanentă a deznădejdei și a fricii.

Mama a respins rușinea. Și nu a făcut asta din cauza circumstanțelor în care se afla care cu ar fi fost de nesuportat. Ea a făcut-o datorită bucuriei pe care a primit-o. A privit în viitor și m-a văzut. Sunt bucuria mamei mele. Și fiecare decizie a mamei mele cu privire la nașterea mea a avut un impact asupra vieții mele. Un impact care va reverbera pentru totdeauna.

Nu sunt aici să judec. Mai presus de toate, vreau sa încurajez. Dacă povestea mea este în măsură să încurajeze o mamă care trece printr-una din cele mai dificile momente din viața ei, atunci povestea mea merită să fie răspândită. Dacă povestea mea este capabilă să dea o voce, o față și un viitor unui copil nenăscut care nu are nimic de-a face cu modul în care a apărut, atunci împărtășirea povestirii mele merită.

Sunt deosebit de recunoscătoare pentru dezbaterile care au loc în întreaga țară privind moralitatea avortului. Este corect? Este greșit? Este femeia singura ce poate decide asupra valorii mele … asupra valorii copilului ei nenăscut? Acesta este un teren tumultuos pe care orice familie ar trebui să-l parcurgă. Nu există soluții ușoare. Din punctul meu de vedere, există totuși o soluție corectă. Voi fi mereu recunoscătoarecă pentru faptul că mama mea a luat decizia corectă.




Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l mai jos în caseta „Lasă un răspuns”.


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Taguri

Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button