Încet, dar sigur: Cât de important e momentul în care cei doi parteneri iniţiază relaţia sexuală?

http://family-studies.org/wp-content/uploads/2014/08/897_4072057-920x500.jpg

de Jason S. Carroll, Family studies

Este mai bine să testezi compatibilitatea sexuală de timpuriu într-o  relaţie sau să amâni contactul sexual? Oare „dragostea adevărată chiar aşteaptă” sau ar trebui să „testezi” o relaţie înainte de a spune „da”?

Acestea sunt întrebări importante, întrucât majoritatea adulţilor singuri afirmă cât de mult îşi doresc să aibă într-o bună zi o căsnicie fericită care să dureze toată viaţa, însă, în timp ce încă sunt în stadiul întâlnirilor, multe cupluri încep repede relaţiile intime. De fapt, după cum arată şi primul grafic, studii recente au arătat că între 30 şi 40 % dintre cuplurile care doar se întâlnesc, cât şi cele căsătorite, raportează că au întreţinut relaţii sexuale la o lună după începutul relaţiei lor, iar procentul este şi mai mare în cazul celor care stau împreună.

carroll figure1

Sunt oare aceste obiceiuri legate de relaţii compatibile cu dorinţa de a avea o căsnicie plină de iubire şi de lungă durată după aceea? Să aruncăm o privire asupra a ceea ce ne arată această cercetare asupra acestui subiect.

Chimia Sexuală vs. Abstinenţa Sexuală

Actuala cultură scoate adesea în evidență faptul că doi oameni ar trebui să-şi testeze „chimia sexuală” înainte de a intra într-o relaţie stabilă. Acest tip de compatibilitate este adesea menţionat drept o caracteristică esenţială pe care oamenii trebuie să o caute într-o relaţie romantică, în special dacă aceea ar putea duce la o căsătorie. Cei care sunt angajați într-o relație și nu-şi testează compatibilitatea sexuală înainte de a se logodi şi căsători sunt priviţi drept oameni care se expun riscului de a intra într-o relaţie ce nu-i va satisface pe viitor – prin aceasta sporindu-şi probabilitatea de a suferi mai târziu de nemulţumire maritală şi de a divorţa.

Totuşi, două studii publicate recent pun la îndoială validitatea probării de timpuriu a chimiei sexuale într-o relaţie.

„Cu cât un cuplu aşteaptă mai mult să întreţină relaţii intime, cu atât mai bună este relaţia lor după căsătorie”

Colegii mei şi cu mine am publicat primul studiu acum câţiva ani în Jurnalul de Psihologie Familială al Asociaţiei Psihologice Americane. Studiul a implicat un eşantion naţional de 2.035 de persoane căsătorite, care au participat la sondajul online de evaluare a cuplului numit  „RELATE”. Am constat următorul lucru în urma studiului: cu cât un cuplu aşteaptă mai mult timp până să întrețină relații sexuale, cu atât cei doi au o relație mai bună după căsătorie. De fapt, cuplurile care aşteaptă până la căsătorie să aibă relaţii intime, raportează o mai mare satisfacţie în legătură cu relaţia (20% mai mare), o comunicare mai bună (12% mai bună), mai puţine gânduri legate de divorţ (22% mai puţin), şi o calitate mai bună a relațiilor intime (15% mai bună) decât cei care au început să facă sex încă de timpuriu în relaţia lor (vezi figura 2). Pentru acele cupluri aflate într-o poziţie intermediară– care s-au angajat din punct de vedere sexual mult mai târziu de-a lungul relaţiei lor, însă tot înainte de căsătorie – beneficiile erau pe jumătate față de cazul cuplurilor care au început după.

carroll figure2

Sursă: adaptată din Busby, Carroll, şi Willoughby (2010). Compatibilitate sau reţinere? Efectele planificării sexuale asupra căsniciei. Jurnalul Psihologiei Familiale. 24, 766 – 774.
Observaţie: această imagine arată procentele medii raportate de către soţii din trei categorii, grupate în funcţie de planificarea raporturilor sexuale, satisfacţia sexuală, stabilitatea relaţiei, calitatea relaţiilor intime şi de comunicare. Pentru a compara  aceste trei grupuri, autorul a organizat o Analiză Multivariată a Controlului Covariaţiei pentru religiozitate, durata relaţiei, educaţie şi numărul partenerilor sexuali. Rezultatele din partea MANCOVA au indicat faptul că Grupul de Planificare Sexuală şi Sexul biologic au avut un efect crucial asupra variabilelor dependente, în timp ce variabilele de control au rămas constante. Mijloacele prezentate aici arată că Grupul de Planificare Sexuală căruia îi aparţineau participanţii avea cea mai puternică asociere cu Stabilitatea Relaţiei şi cu Satisfacţia, căci toate cele trei grupuri sunt semnificativ diferite unul faţă de celălalt. Cu alte cuvinte, cu cât participanţii au aşteptat mai  mult pentru a deveni activi din punct de vedere sexual, cu atât mai stabile şi mai satisfăcătoare le erau relaţiile atunci când se căsătoreau. Sexul biologic a avut o influenţă relativ mică asupra variabilelor dependente. Pentru celelalte variabile dependente, participanţii care au aşteptat să devină activi sexual după căsătorie au prezentat niveluri mult mai bune de comunicare şi de calitate sexuală faţă de grupurile care şi-au planificat diferit raporturile sexuale (vezi figura 3 din Busby et al. (2010) pentru toate detaliile analizelor).

Aceste obiceiuri au fost semnificative din punct de vedere statistic chiar şi atunci când controlau o varietate de alte variabile, cum ar fi numărul de parteneri sexuali anteriori ai participanţilor, nivelul de educaţie, religiozitatea şi durata relaţiei.

Cel de-al doilea studiu, condus de Sharon Sassler şi de colegii acesteia de la Universitatea Cornell, a relevat faptul că implicarea sexuală rapidă are efecte nefavorabile pe termen lung asupra calităţii relaţiei. Folosindu-se de date din cadrul Sondajului cu privire la căsnicie şi relaţii, ce oferă informaţii despre  circa 600 cupluri cu copii minori ce au venituri mici spre medii, studiul lor a examinat tempoul relaţiilor intime şi a calităţii ulterioare a relaţiei dintr-un eşantion de bărbaţi şi femei căsătoriţi  sau care coabitau. Şi analiza acestora sugerează faptul că amânarea întreţinerii de relaţii intime este asociată cu o mai bună calitate a relaţiei în privinţa mai multor planuri.

Aceştia au descoperit că asocierea negativă dintre planificarea relaţiilor intime şi calitatea relaţiei este în mare parte determinată de o legătură dintre sexul timpuriu şi coabitare. Mai exact, implicarea sexuală timpurie într-o relaţie romantică este asociată cu o probabilitate mai mare de a locui împreună mai repede, care la rândul ei este asociată cu o calitate mai scăzută a relaţiei. Această constatare sprijină ipoteza lui Norval Glenn, care spune că implicarea sexuală ar putea duce la dificultăţi emoţionale ce îngreunează un eventual sfârşit al relaţiei. După cum au concluzionat Sassler şi colegii acesteia, „este nevoie de timp pentru ca relaţiile romantice să se dezvolte într-un mod adecvat. Prin contrast, relaţiile care se derulează prea repede, fără o discuţie serioasă a scopurilor şi a dorinţelor pe termen lung ale fiecăruia dintre  parteneri, ar putea fi lipsite de dedicaţie suficientă şi astfel ar duce la nefericire, mai ales dacă un partener se dăruieşte mai mult decât o face celălalt.” (pag 170).

Deci, ce beneficii ar putea avea cuplurile în timpul întâlnirilor şi mai târziu în căsnicie de pe urma abstinenţei?  Dovezile indică două argumente importante în favoarea amânării momentului: selectarea intenţionată a partenerului şi simbolismul sexual.

Selectarea intenţionată  a partenerului

Un motiv principal pentru care abstinenţa sexuală aduce beneficii cuplurilor este faptul că facilitează selectarea intenţionată  a partenerului. Altfel spus, ai o probabilitate mai mare de a lua deciziile corecte în materie de întâlniri romantice dacă nu te-ai implicat în relații intime cu partenerul/partenera ta. Expertul în căsnicie Scott Stanley, un colaborator frecvent al acestui blog , a propus un concept pe care-l numeşte „inerția relaţiei”. Ideea principală a inerţiei este faptul că unele cupluri ajung să se căsătorească în parte pentru că cei doi sunt „atraşi prematur” într-o relaţie sexuală, înainte de a decide dacă vor rămâne împreună unul cu celălalt, iar dacă nu s-ar fi implicat mai devreme, nu s-ar fi căsătorit. Inerţie înseamnă că unor cupluri le este greu să abandoneze calea pe care sunt, chiar şi atunci când aceasta ar fi un lucru înţelept; faptul că au prieteni comuni, un apartament, şi probabil chiar şi un animal de casă îngreunează şi mai mult actul despărţirii şi, astfel, relaţia progresează de la coabitare la mariaj chiar dacă partenerii nu se potrivesc foarte bine.

Un motiv de bază pentru care abstinenţa sexuală aduce avantaje în viața de cuplu este faptul că facilitează selectarea intenţionată a partenerului.

Pentru mulţi tineri adulți, viaţa de unul singur a devenit sinonimă cu aventuri pasagere şi cu experimentarea sexuală. Problema acestor obiceiuri este că o selecţie adecvată a partenerului este adesea dificilă pentru cuplurile implicate sexual, ce simt o atracție fizică ridicată unul faţă de celălalt, căci această atracție îi poate face să ignore sau să minimizeze incompatibilităţi mai greu detectabile din cadrul relaţiei. Creierul şi corpul uman nu simt numai plăcere prin sex; acestea mai simt şi o senzaţie puternică de ataşament. Altfel spus, suntem meniţi să fim împreună. Iniţierea sexuală timpurie cauzează adesea o selecţie proastă a partenerului, deoarece sentimentele intense de plăcere şi de ataşament pot fi confundate cu o intimitate adevărată şi cu dragostea de durată. Sexul timpuriu creează un fel de intimitate falsă, care-i  face pe cei doi să creadă că sunt mai apropiaţi unul de celălalt decât sunt în realitate. Acest fapt i-ar putea face pe oameni „să se îndrăgostească”, poate chiar să se căsătorească cu cineva care nu constituie în cele din urmă o alegere bună pentru ei.

Simbolism sexual şi dragostea de durată

Abstinenţa sexuală mai aduce avantaje în viața de cuplu şi pentru că acest lucru necesită ca partenerii să pună în prim plan comunicarea şi angajamentul drept fundament al atracţie dintre ei. Prin asta li se oferă cuplurilor o temelie fundamental diferită faţă de cea bazată pe atracţie fizică şi satisfacţie sexuală. Diferenţa devine crucială, mai ales atunci când un cuplu trece de o perioadă iniţială de atracţie intensă şi de entuziasm, la una caracterizată mai degrabă prin prietenie şi cooperare. După cum explică prof. Mark Regnerus, autorul cărţii Sexul premarital în America, „cuplurile care se entuziasmează prea devreme – adică pun repede sexul în prim plan la începutul relaţiei –  găsesc adesea că relaţia le este slab dezvoltată în ceea ce priveşte calităţile ce fac relaţiile să fie stabile şi pe soţi să fie de încredere şi fideli”. Cuplurile care întreţin relaţii intime la scurt timp după începerea relației lor prezintă riscul de a dezvolta niveluri disproporţionate de angajament (femeia să fie mai ataşată decât bărbatul), comunicare mai puţină şi o abilitate mai scăzută de a se descurca cu diferenţele dintre ei şi a face faţă conflictelor.

Abstinenţa sexuală permite cuplurilor să-și focalizeze atenția şi să evalueze aspectele emoţionale ale relaţiei lor

Valoarea abstinentei sexuale pentru cuplurile logodite ce iau în considerare mariajul este cel mai bine înţeleasă atunci când un cuplu realizeză că intimitatea emoţională este fundamentul real al intimităţii sexuale într-o căsnicie sănătoasă. Intimitatea sexuală se manifestă într-o relaţie atunci când doi oameni au un simţ al securităţii, al ajutorului, al încrederii, al confortului şi al siguranţei pentru celălalt. În timpul întâlnirilor, focalizarea asupra intimității emiționale reprezintă un proces de cunoaştere a fiecăruia din interior către exterior, nu numai din exterior. Abstinenţa sexuală permite cuplurilor să-și focalizeze atenția şi să evalueze aspectele emoţionale ale relaţiei lor.

Printr-o înţelegere mai profundă a intimităţii  emoţionale, cuplurile pot aprecia mai mult principiul simbolismului sexual. În cele din urmă, căsniciile pline de iubire şi de înţelegere sunt cele în care intimitatea sexuală reprezintă un simbol fizic, plin de înţeles pentru intimitatea emoţională dintre soţi. Fără acest ingredient, sexul este doar ceva fizic şi este lipsit de sensul necesar pentru a fi cu-adevărat satisfăcător pe termen  lung. În timpul întâlnirilor, cuplurile care speră să se căsătorească ar trebui să construiască o temelie bazată pe prietenie şi comunicare, care va servi drept sprijin pe termen lung pentru intimitate sexuală din căsătoria lor. Abstinenţa sexuală permite cuplurilor să se axeze pe un fundament adevărat al intimităţii: acceptarea, înţelegerea, cooperarea şi iubirea. În timp ce iubirea adevărată aşteaptă, ar putea exista şi fenomenul invers: aşteptarea ajută la naşterea adevăratei iubiri.

Jason S. Carroll este doctorand şi profesor la Şcoală pentru Viaţa de Familie de la Universitatea Brigham Young. Recent acestuia i s-a înmânat premiul erscheid-Hatfield Award for Distinguished Mid-Career Achievement,, un premiu bienal acordat pentru realizări ştiinţifice remarcabile din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Relaţiilor.

Traducător: Flavia-Maria Hemcinschi

********************************************************************************************************

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com

În afară de traducerea unor articole avem nevoie şi de voluntari care să realizeze prescurtări în limba română ale unor articole din engleză. Mai multe detalii le puteţi afla aici.

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

 

 

Subscribe

Subscribe to our e-mail newsletter to receive updates.

, , , ,


Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.