Marxism cultural

FOTO. 15.000 în stradă la Chemnitz, în Germania: Cine sunt și ce vor protestatarii prezentați de mainstream media ca „extremă dreaptă”

Pe 1 septembrie 2018, la Chemnitz, oraș din partea estică a Germaniei care, în timpul RDG-ului, se numea orașul Karl Marx, au avut loc manifestații prezentate de presă ca fiind de extremă dreapta.

Scânteia a fost înjunghierea a trei germani care a dus la moartea unui tâmplar în vârstă de 35 de ani, Daniel H. Cele trei victime, colegi de servici, erau împreună cu familiile, după ce sărbătoarea orașului se încheiase. Un grup de arabi au cerut unei femei o țigară și au primit-o. Apoi l-au întrebat pe cel ucis, Daniel H., dacă are droguri, iar el a răspuns că nu are. Arabii au plecat, însă au revenit și au început direct să înjunghie, fără motiv. Erau mai mulți decât doi. Daniel H. a murit pe loc. Al treilea bărbat atacat încă se află în spital. Nu a existat în prealabil vreo ceartă, totul s-a întâmplat fără motiv, cei trei au fost înjunghiați apărându-se pe ei și familiile lor, spune un martor ocular într-o mărturie video distribuită de jurnalistul Paul Bașotă.

Poliția a încercat să ascundă că făptașii erau imigranți. Totuși, informația a ajuns în presă datorită unui ofițer corecțional (foto jos) care a avut acces la documente. El a recunoscut  că a vorbit cu presa într-o declarație publicată prin avocatul său:

Doresc ca mass-media să nu mai aibă puterea absolută de a pune la îndoială faptele întâmplate, de a le manipula sau de a le întoarce după cum le convine. Doresc ca întreaga opinie publică să cunoască faptele concrete cunoscute în acest moment.

Ofițerul a fost deocamdată suspendat, informează din Germania jurnalistul Paul Bașotă. Pe Facebook se glumește sarcastic că îl paște probabil o pedeapsă mai mare decât pe cei doi făptași imigranți.

În Germania au loc tot mai multe crime cu violență sexuală și violență extremă despre care, în ciuda eforturilor „corecte politic” ale autorităților, s-a aflat că au fost făcute de imigranți.

La Chemnitz au fost comemorat aceste victime și s-a cerut un control mai bun al politicilor de imigrație. Marșul tăcerii în memoria victimelor a fost inițiat de Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune politică reprezentată în parlament și tot mai bine cotată în sondaje, care propune restricții în politica de imigrație a Germaniei.

Cei aproximativ 300 de simpatizanți Afd au deschis marșul cu fotografii imense ale victimelor violențelor făptuite de imigranții din Germania. Printre ele, Susanna Feldman, o tânără de 14 ani ai cărei părinți sunt evrei originari din Republica Moldova, ucisă în mod bestial la Wiesbaden, și românca Iuliana Răducu, de 15 ani, ucisă la Viersen.

(articolul continuă mai jos)

Paul Bașotă informează că la marș AfD a adus aproximativ 300 de participanți, dar grupul s-a întâlnit cu o demonstrație paralelă a „Wir für Deutschland” („Noi pentru Germania”), de circa 8.000 de persoane. Împreună cu alții, veniți din toată Germania, se vorbește de circa 15.000 de demonstranți (cifră neoficială) care au manifestat laolaltă.

1.200 de polițiști, tunuri de apă și mașini blindate au fost desfășurate de forțele de ordine. În paralel a avut loc o contramanifestație a câtorva sute de activiști care se prezintă drept „Antifa”(sciști), organizații de stânga care defilează cu steaguri roșii pe care sunt secera și ciocanul comuniste.

Din cauza contramanifestanților, în dreptul statuii lui Karl Marx (!), poliția a oprit marșul celor 10-15.000, cu toate că traseul marșului inițiat de AfD era aprobat dinainte și trebuia să se termine cu discursuri și o depunere de flori și candele la locul unde a fost ucis tâmplarul Daniel H.

VIDEO: manifestanți Antifa la Chemnitz
rândul din fundal ține un steag comunist

 



Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Taguri

Articole relaționate