Elevii cu autism și cerințe educaționale speciale vor putea primi alocație de 400 de lei pe lună

alocatie-autism

Copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), integraţi în învăţământul de masă, pot beneficia, lunar, de circa 400 de lei pentru hrană, rechizite şi îmbrăcăminte, în urma cererii depuse de părinți la unităţile de învăţământ. Pe de altă parte, Asociaţia Autism Europa trage un semnal de alarmă privitor la numărul mic de specialişti din școlile unde învață copii suferinzi de autism.
Părinţii copiilor din categoria CES, integraţi în învăţământul de masă, pot depune cerere, la unităţile de învăţământ, pentru a primi bani destinați achiziționării de hrană, rechizite şi îmbrăcăminte, în baza HG 904/2014, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Autism Europa Bistriţa (AAEB).

În acest an, Guvernul a acordat bani pentru alocaţia de hrană şi pentru drepturile la îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, potrivit Agerpres. Conform HG, în acest an se vor acorda drepturile aferente perioadei ianuarie – decembrie 2016, deci nu şi pentru septembrie – decembrie 2015. În ceea ce priveşte drepturile de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, acestea se plătesc până la finalul anului calendaristic. Alocaţia de hrană se plăteşte până la data de 5 ale lunii următoare.
Banii au ajuns deja la primării, însă părinţii trebuie să depună o cerere la şcoală, pentru a intra în posesia lor, împreună cu certificatul de naştere al beneficiarului, actul de identitate al părintelui sau, după caz, al reprezentantului legal, certificatul de orientare şcolară şi profesională, eliberat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, potrivit preşedintelui AAEB, Ana Dragu. Aceasta afirmă că sumele de care pot beneficia părinţii acestor copii se ridică la aproximativ 400 lei pe lună.

În acelaşi timp, Ana Dragu a ţinut să tragă și un semnal de alarmă cu privire la numărul redus de specialişti care lucrează cu elevii CES. „Serviciile specifice de care aceştia au nevoie sunt oferite efectiv de 34 de consilieri şcolari, care deservesc toată populaţia şcolară care are nevoie de consiliere, nu doar copiii cu CES, 11 logopezi, aflaţi în aceeaşi situaţie, şi 20 de profesori de sprijin/itineranţi, fiind zone, la nivel de judeţ, complet descoperite”, se arată în comunicatul AAEB. Totodată, „Asociaţia Autism Europa trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că numărul redus de specialişti implicaţi în acest proces constituie principala piedică în realizarea eficientă a incluziunii şcolare la care aceşti copii au dreptul. O astfel de abordare este discriminatorie prin faptul că reduce semnificativ şansele de integrare a copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, plasând responsabilitatea incluziunii pe umerii cadrelor didactice şi a părinţilor”, conform aceluiași document. În judeţul Bistriţa-Năsăud învaţă circa 550 de copii cu cerinţe educaţionale speciale, în 20 de unităţi şcolare de masă.

Legat de accesul, fără discriminare, al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale la învăţământul de masă, Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un document de politică publică privind combaterea segregării şcolare. Documentul propune completarea/modificarea cadrului legislativ privind desegregarea şcolară în România, creşterea calităţii serviciilor educaţionale în şcolile din România, formarea cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar segregate, identificate la nivel naţional, şi dezvoltarea unor măsuri complementare de prevenire şi combatere a discriminării sau segregării şcolare în unităţile de învăţământ.

Sursa: Ziarul Lumina

 

Subscribe

Subscribe to our e-mail newsletter to receive updates.

,


Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.