bioetică

Dr. Vasile Astărăstoae: Victimele inocente ale eugeniei. Cazul Carrie Buck

de dr. Vasile Astărăstoae, Facebook

Rândurile de mai jos le-am publicat împreună cu Beatrice Ioan în ziarul Adevărul (la solicitarea lui Val Vâlcu), acum peste 20 de ani. Recitindu-le, am observat că și-au păstrat actualitatea și m-am decis să le republic.

Termenul eugenie (naștere bună) a fost lansat spre sfârșitul anilor 1800 de vărul lui Charles Darwin, Sir Francis Galton. Pornind de la ideea că genele fac un individ potrivit social sau nu, Galton considera că rasa umană ar putea fi îmbunătățită prin încurajarea reproducerii celor cu gene „bune” și descurajarea celor cu gene „rele”. Promotorii eugeniei au sperat să creeze lumea perfectă prin reproducere selectivă, dar, până la urmă, eugenia a reprezentat, de fapt, încercarea de a rezolva problemele sociale cu ajutorul unor soluții medicale. Mișcarea eugenică a apărut în plin entuziasm creat de descoperirea cromozomilor, genelor și „redescoperirea” legilor lui Mendel, pe de o parte, și pe fondul unor grave probleme sociale, în principal recesiunea economică de la finalul anilor 1800 și începutul anilor 1900, pe de altă parte. La acea vreme se considera că fiecare trăsătură este moștenită prin intermediul unei singure gene. Nu erau cunoscute genele recesive sau procesele de mutație genică și era compelet ignorată intervenția decisivă a mediului de viață în conturarea personalității și comportamentului unui individ. Mai mult, se considera că există o genă pentru retardarea mintală, prostituție, delincvență sau sărăcie. Nu era cunoscut faptul că persoanele cu handicap pot avea copii normali, după cum persoane absolut normale pot da naștere unor copii cu handicap. Se credea că, dacă persoanele retardate mintal ar fi împiedicate să aibă copii, retardarea mintală ar putea fi eradicată. În funcție de metodele utilizate pentru a asigura conservarea genelor „bune” au fost imaginate două tipuri de intervenții eugenice: eugenia pozitivă, care consta în încurajarea reproducerii persoanelor dezirabile și eugenia negativă, constând în împiedicarea reproducerii persoanelor indezirabile social, aceasta din urmă prin sterilizarea forțată, dar mai ales a celor retardați mintal. Pornită din SUA, mișcarea eugenică a câștigat din ce în ce mai mulți adepți, cuprinzând din ce în ce mai multe țări, atingând apogeul în Germania nazistă unde, între 1934 și 1937, au fost sterilizate forțat 225.000 de persoane, mai ales retardate mintal. Unul dintre cazurile care au marcat evoluția eugeniei a fost sterilizarea forțată în statul american Virginia, a unei femei pe nume Carrie Buck. Aceasta a fost diagnosticată cu retard mintal, la fel ca mama sa. La vârsta de 17 ani Carrie Buck a dat naștere unei fetițe, Vivian, într-o instituție de stat din Virginia. Directorul instituției a fost cel care a propus sterilizarea lui Carrie Buck pentru a o împiedica să mai aibă și alți copii. Harry Laughlin, un vestit genetician din Virginia, a fost solicitat pentru a decide dacă acest lucru este oportun. El a răspuns afirmativ deși nu a văzut-o niciodată pe Carrie, bazându-și concluziile pe raportul unui asistent social și pe rezultatul testului de inteligență. Luând în considerare că atât mama, cât și bunica lui Carrie fuseseră considerate retardate mintal, acesta a concluzionat că retardarea mintală de care suferea Carrie era ereditară și, deci, transmisibilă copiilor acesteia. Sterilizarea forțată a lui Carrie Buck a fost efectuată în anul 1927 în urma unui proces judiciar, care a ajuns până la Curtea Supremă de Justiție a SUA. Judecătorul Curții Supreme a decis sterilizarea lui Carrie printr-o afirmație rămasă celebră: „Trei generații de imbecili sunt de ajuns”.

Acest caz a constituit precedentul, care a stat la baza promulgării legii, care a permis sterilizarea forțată a unui mare număr de persoane diagnosticate cu retard mintal în statul Virginia. Legi, care permiteau sterilizarea forțată a persoanelor retardate mintal, au fost promulgate în majoritatea statelor americane, iar recordul în această privință a fost deținut de statul California. După procesul de la Nürnberg, în toate țările, care au aderat la mișcarea eugenică, astfel de legi au fost abrogate, aparent fenomenul luând sfârșit până în anii 1960.

În concluzie, mișcarea eugenică, sub forma în care s-a derulat, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul al XX-lea în multe țări ale lumii, a avut numeroase victime inocente. Încercarea de a rezolva probleme sociale prin metode medicale s-a dovedit a fi nu numai un eșec, dar și o crimă împotriva umanității. Din păcate, spectrul eugeniei planează încă asupra umanității. Genetica, cea care a marcat în mod decisiv evoluția științei în secolul trecut, este un domeniu fascinant și care se pretează la explorări viitoare. Este unealta care pote aduce beneficii enorme rasei umane dar poate, în același timp, să o conducă spre o „nouă eugenie”, mai elaborată, mai periculoasă și mult mai dificil de controlat.

Citește mai multe articole de dr. Vasile Astărăstoae



Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Taguri

Articole relaționate