Dr. Vasile Astărăstoae: Tentația spre perfecțiune. Eugenia

Foto: TheStack.com

Foto: TheStack.com

de dr. Vasile Astărăstoae, 16 martie 2017

Există în oameni tentația de a înlocui prin activitatea lor Divinitatea, Creația și a influența mersul natural. A existat tot timpul tentația spre perfecțiune.

Elementele cunoașterii științifice sunt tot mai amestecate cu miturile transmise ca o cultură orală, iar mass-media vehiculează tot mai multe date asupra cercetării, iar interesul public asupra eredității rămâne crescut. Recentele sau mai puțin recentele progrese în genetică (Programul genomului uman, clonarea, ingineria genetică etc.) au menținut și acest subiect. Împreună cu interesul general față de știință, el este evident mai ales în societățile industriale, unde valorile ca autonomia și justiția sunt percepute uneori ca fiind în conflict cu cele asociate cu ordinea și previzibilitatea. Revitalizarea teoriilor rasiale de către curente naționalist genetice sau noua dreaptă nu au fundament științific deoarece așa-zisele probleme rasiale sunt de fapt probleme ale contactului și conflictului între culturi. În acest context se încearcă revitalizarea eugeniei.

Conceptul de eugenie a fost creat de antropologul englez Francis Galton (1822-1912) și presupune ”studiul influențelor susceptibile de a fi supuse autorității sociale și capabile de a îmbunătăți sau de a vătăma calitățile rasiale ale generațiilor viitoare fie în mod fizic, fie în mod mintal” (Eugen Relgis).

DEX definește termenul de eugenie (care în greaca veche înseamnă ”origine nobilă”) ca fiind disciplina care studiază aplicarea practică a biologiei eredității în ameliorarea genetică a indivizilor. Încă din definirea conceptului observăm un conflict etic. Astfel, se contestă diversitatea spontană, care a fost categorisită de către Mayor astfel: “un drept uman fundamental care ar fi violat prin modificările artificiale ale genomului”.

Determinarea genetică este modificată în mod continuu. Se produc mutații în mod continuu într-o manieră arbitrară în așa fel încât genomul fiecărui individ este unic și într-un proces de continuă transformare.

Eugenia nu este numai o ramură a științelor naturii, ci și una a științelor sociale. Ea iese din sfera noțiunilor de genetică umană cu toate că scopul ei declarat este cel de a ameliora rasa umană prin îmbunătățirea calităților ei genetice.

Eugenia poate fi:

Pozitivă atunci când promovează descendenții proveniți din indivizi excepțional dotați. În Germania nazistă a existat un aspect așa-zis “pozitiv” al eugeniei prin care s-au înființat și au funcționat lebensborn-urile. Un lebensborn (izvor al vieții) era un centru, într-o clădire relativ izolată, unde erau aduse femei blonde și cu ochi albaștri ca să procreeze cu ofițerii SS, având în vedere că membrii “rasei ariene” erau împuținați de război. A fost un eșec total. Mulți dintre cei rezultați din aceste “concepții dirijate” au avut ulterior de suferit din punct de vedere biologic și psihologic. Clonarea (alt eșec) ar constitui și ea o metodă și o formă de eugenie pozitivă.

Negativă – atunci când elimină efectele transmiterii la descendenți a unor însușiri genetice nefavorabile. Ea poate fi: activă și pasivă.

Conceptul de eugenie negativă activă este echivalent cu eutanasia eugenică. Cea mai celebră și tristă intervenție justificată prin ea a fost legea promovată de Hitler, în 1939, prin care au fost eliminați în doar câteva luni peste 400. 000 de ”indivizi indezirabili”. În cadrul eutanasiei eugenice poate fi încadrat și riscul de deces prin lipsa medicamentelor necesare sau a tratamentelor adecvate, favorizându-se astfel selecția naturală a indivizilor cu rezistență crescută la impactul cu mediul.

Eugenie negativă pasivă poate cuprinde consultul și sfatul genetic, acceptate ca acte medicale compatibile cu profesia medicală.

Studiu de caz.

Manoperă eugenică – sterilizarea non – voluntară a persoanelor handicapate

Problema sterilizării persoanelor handicapate este foarte încărcată emoțional, pentru toate motivele care țin mai ales de particularitățile fiecărui caz, trimițând la o amintire de familie. Aceste situații pun în relief extrema complexitate a alegerilor care aici sunt comandate nu numai de dificultatea de a defini o deficiență și a ține cont de consecințele ei, dar înainte de toate, prin atenția pe care o poartă societatea pentru respectul persoanelor handicapate și drepturilor lor. Sterilizarea chirurgicală non-voluntară a persoanelor handicapate mintal, bărbați și femei, a fost foarte larg practicată în lume, în special în prima jumătate a secolului XX.

În S.U.A., prima lege datează din 1907 (statul Indiana). În anul 1936 existau legi de sterilizare eugenică în 27 de state.

Într-o decizie a Curţii Supreme, datând din 1927, Buck versus Bell, opt dintre nouă judecători estimau că posibilitatea de a ordona o sterilizare pe motive eugenice făcea parte din puterile legitime ale unui stat. Se sublinia că această posibilitate nu excludea intervenția mijloacelor unei apărări juridice și că sterilizarea nu constituia o formă de pedeapsă crudă sau excepțională (cruel or unusual punishment). În final aceste legi au fost abrogate, dar se estimează că prin aplicarea lor, mai ales în Virginia și California, mai mult de 60.000 de persoane, considerate socialmente inadaptate, au fost sterilizate.

În Canada, o lege numită ”de sterilizare eugenică” a fost votată în provincia Alberta în 1928 (Alberta Sterilization Act). În timpul celor 44 de ani de aplicare a acestei legi, au fost autorizate oficial 2822 de sterilizări. În 1972, această lege a fost abolită sub presiunea geneticienilor și juriștilor,

Tribunalele eugenice naziste au cerut mai întâi sterilizarea unui număr neprecizat de oameni, estimat de unii la aproximativ un milion între 1933-1940.

În Africa de Sud, „Abortion and Sterilization Act” (Actul despre avort și sterilizare) (1975) declară legală sterilizarea chirurgicală a persoanelor handicapate mintal, iar în 1989 au fost înregistrate oficial 1817 persoane sterilizate în această țară. În prezent-abrogată.

Începând cu 1988 în Republica Populară Chineză, prin intermediul legilor provinciale s-a cerut sterilizarea persoanelor retardate mintal. Avorturile sunt obligatorii după un anume număr de copii. În provincia Henan unele legi prevăd sterilizarea tuturor persoanelor căsătorite cu “boli ereditare serioase, incluzând boli mintale, incapacitate mintală ereditară, malformații ereditare”. În China, o lege destinată ”să amelioreze calitățile populației de nou-născuți” a fost adoptată în noiembrie 1994.

Rezultatele în toate aceste țări – un eșec. Incidența bolilor țintă nu a scăzut, ci dimpotrivă a crescut.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, într-o recomandare adoptată în 23 martie 1994, a cerut expres să nu se facă nicio acțiune care aduce o atingere ireversibilă capacității de reproducere a individului.

În concluzie, orice încercare de a interveni în planul divin este sortită eșecului. Putem aprecia că eugenia are o plajă largă de exprimare și că, în funcție de fiecare act în parte, ea poate evolua de la genocid și crimă până la manoperă terapeutică acceptabilă.

P.S.: Celor care ar putea fi șocați de apelul la Divin îi sfătuiesc să studieze istoria descoperirilor științifice. Marele descoperiri au fost făcute de oameni profund religioși (vezi Bayes, Mendel, Einstein, Crick, Hawkins, Lejeune etc.). Ateii, agnosticii, liber-cugetătorii au făcut inovații, dar niciodată descoperiri care să influențeze capital știința.

 

,

No comments yet.

Lasă un răspuns