Dr. Vasile Astărăstoae: „Donald Trump și Europa de Est”

trump-polonia

de dr. Vasile Astărăstoae, 10 iulie 2017

Pentru presa din România, câteva cuvinte aruncate din vârful scărilor de către ambasadorul Hans Klemm au constituit un subiect mult mai important decât discursul lui Donald Trump din 6 iulie 2017, de la Varșovia, deși acest discurs a fost întrerupt de ovațiile zecilor de mii de polonezi. Altfel nu se explică de ce un discurs istoric pentru Europa și implicit pentru noi, a fost tratat, cu rare excepții, ca un subiect banal. Mai mult, majoritatea comentatorilor sau prompteriștilor (prompteristelor) nu au înțeles nimic din acest discurs. Aceasta în condiția în care ne aflăm în fața celei mai pertinente declarații de politică externă a lui Trump.

Am ascultat și am citit de mai multe ori acest discurs. Este un discurs care, în forma neconvențională practicată de Trump, are un conținut atât de bogat încât de fiecare dată descoperi lucruri noi.

Pe scurt: ce transmite Trump?

În primul rând, faptul că SUA, sub administrația sa, mizează pe țările din Estul Europei mai mult decât pe cele din Vest. Și justifică această opțiune pe valorile promovate de aceste țări care sunt în concordanță cu valorile promovate de administrația republicană: credință, libertate, familie, conservatorism, apărarea drepturilor cetățenilor, respect. Știu că unii așa-ziși analiști vor spune că acesta a fost un calcul pragmatic de a-și atrage aliați împotriva Germaniei și Franței. Poate că și acesta este un motiv, dar dincolo de aceste considerente opțiunea lui Trump este foarte clară și plină de speranțe pentru țările noastre în momentul în care Europa este în derivă și se încearcă să fim marginalizați prin cele două viteze care vor fi introduse în UE.

În al doilea rând, e un fel de ultimatum dat atât Europei, cât și Rusiei. Europei, dacă dorește să se salveze, să păstreze valorile tradiționale și să nu cedeze în fața neo-marxismului liberal care s-a manifestat, începând cu anii 60 ai secolului trecut. Rusiei, numai dacă renunța la pretenții expansioniste în Europa, poate să vină alături de țările democratice în lupta împotriva terorismului și al fundamentalismului.

În al treilea rând, angajamentul ferm de a apăra independența și integritatea teritorială a țărilor din Estul Europei împotriva oricăror agresiuni, inclusiv împotriva șantajului energetic.

În sfârșit, câteva aprecieri privind modul în care a fost construit acest discurs. Se cunoaște că el a fost pregătit cu mare atenție pentru a avea un impact asupra auditoriului. A început cu o mică nemulțumire pe care o are față de cei din aparatul externelor SUA, mai ales referitor la modul în care tratează țările din Estul Europei (atenție domnule ambasador Klemm), sub o formă voalată ”avem mulți ambasadori, dar pentru voi cel mai bun ambasador este frumoasa primă doamnă Melanie căreia îi mulțumesc” și a continuat cu un omagiu adus polonezilor. Nu întâmplător le-a mulțumit soldaților americani, polonezi și români care erau reprezentați pe podiumul de la Varșovia. Nu întâmplător i-a mulțumit lui Lech Wałęsa, prezent și el în primul rând în piață. Nu întâmplător a vorbit despre faptul că, și atunci când Polonia nu mai avea existența statală, ea a existat în inimile polonezilor și a trăit prin speranța acestora. Cuvintele au fost ”libertate și speranță”. Nu întâmplător a vorbit despre faptul că speranța este clădită pe credința fiecăruia și că această credință creștină a adunat un milion de polonezi în acea piață pentru a-l ovaționa pe Ioan Paul al II-lea. Și nu întâmplător a vorbit despre revolta Varșoviei din 1944.

Întreg discursul lui Trump a avut o linie directoare: credința în puterea lui Dumnezeu. Și concluzia că din credință derivă libertatea. Aceasta m-a făcut să mă gândesc că și deviza Casei Regale Române este Nihil Sine Deo.

P.S.1.: Am urmărit și la PRO TV modul în care a fost reflectat acest discurs. Nu am știut cum să reacționez: să râd sau să mă indignez?! Onorabilul comentator spunea că zecile de mii de polonezi au fost aduși cu autocarele de către activiștii partidului aflat la putere. Cu alte cuvinte, au fost obligați să participe și să aclame. După acest onorabil comentator, în secolul XXI oamenii trebuiau să vină pe jos și să asculte în tăcere discursul.

P.S.2: Întotdeauna am admirat modul în care reacționează poporul polonez. Modul în care au acest sentiment de mândrie națională și sunt capabili să se sacrifice pentru valorile în care cred. Și pentru modul în care își cunosc și își respectă istoria. Să nu uităm că imnul actual al Poloniei este imnul legiunilor poloneze din armata lui Napoleon și că, chiar atunci când nu aveau stat, au continuat să lupte și să se revolte pentru acest ideal. Apropo, legiunile poloneze din armata lui Napoleon nu au fost niciodată înfrânte. Sau au avut o singură pierdere (considerată de ei și nu de ceilalți), în bătălia de la Los Yébenes. Acolo, prinși într-o ambuscadă și într-o inferioritate numerică de 1 la 10, atacați de elita cavaleriei spaniole, au reușit să spargă încercuirea și să îi lase pe spanioli în derută. Însă pentru că au pierdut în bătălie drapelul înmânat de către Josephine, polonezii( și nu spaniolii), au declarat că este o înfrângere.

P.S.3: La începutul lui G20 toți ”analiștii noștri politici” au declarat că Trump este izolat. În final, s-a văzut că Trump a obținut o victorie îndeplinindu-i-se toate dorințele. Nu am auzit niciun comentariu.

Sursa foto: thesun.co.uk

 

 

, ,

No comments yet.

Lasă un răspuns