De ce decizia CCR de a le permite concubinilor să refuze să depună mărturie unul împotriva celuilalt NU impune legiferarea parteneriatului civil


Comentariul unei utilizatoare a reţelei de socializare Facebook explică într-un limbaj mai puţin tehnic ce înseamnă decizia CCR în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 117 din Codul Penal, care permitea obligarea concubinilor să depună mărturie unul împotriva altuia într-un proces. Partizanii legiferării parteneriatului civil au jubilat, pretinzând că decizia CCR vine în favoarea legiferării parteneriatului civil.


Făcând o retrospectivă a celor întâmplate săptămâna trecută pe frontul referendumului pentru căsătorie, evenimentul care a înflăcărat imaginația prietenilor progresiști și a scos chiote de satisfacție de la ei a fost decizia prin care Curtea Constituțională a decis că soluția legislativă cuprinsă în art.117 din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi (concubinii), este neconstituțională, echivalând, practic, concubinii cu soții, din punctul de vedere al dreptului de a nu depune mărturie.

Din această decizie, zona progresistă a tras două concluzii:
– decizia este una revoluționară pentru România, pentru că recunoaște partenerilor necăsătoriți drepturi similare soților.
– decizia impune, practic vorbind, necesitatea reglementării parteneriatului civil, întrucât e necesară dovedirea în instanță a calității de concubin.

Prima concluzie este cu siguranță destul de ignorantă, iar a doua pare să nu fie foarte isteață (sub rezerva publicării motivării deciziei CCR, care deseori vine cu surprize).

Redau mai jos două texte de lege care sunt deja în vigoare de aproape cinci ani:

Art. 315 Cod procedură civilă
Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori
(1) Nu pot fi martori:
1. rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;
2. soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul (sublinierea mea: concubinul);

Art. 177 Cod penal
Membru de familie
(1) Prin membru de familie se înţelege:
a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;
b) soţul;
c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc (subliniez litera c).

După cum se vede, decizia Curții Constituționale nu a adus nicio revoluţie și nu a inventat roata: soluția exista deja.
Soluţia asimilării concubinilor cu soţii în diferite situaţii care implicau un conflict între datoria de a sprijini instituțiile statului și afecțiunea firească față de persoana cu care se conviețuiește exista deja, încă din 2013, în Codul de procedură civilă și în Codul Penal, Curtea nefăcând decât să armonizeze și dispozițiile procedurii penale în același sens.

Cât privește teoria (pe care am văzut-o la un prieten influencer, de la care, totuși, am mai multe pretenții) că decizia presupune în mod necesar o reglementare a parteneriatului civil, pe motiv că altfel nu se poate proba în instanță concubinajul și ar persista discriminarea concubinilor față de soți, nu pot spune decât că nu prea are logică:

De ce? Iată:

Chiar dacă s-ar reglementa parteneriatul civil, asta nu înseamnă că toți cei care trăiesc în concubinaj se vor duce a doua zi la notar ori că nu te mai poți muta în apartamentul iubitului/iubitei fără țidulă de la notariat sau fisc.
Probabil cel mult 5-10% dintre concubinii patriei și-ar înregistra situația; ce am face cu ceilalți 90-95%, după mintea autorului năstrușnicei teorii? i-am lăsa pe concubinii neînregistrați în afara ocrotirii dată de lege soților și “partenerilor înregistrați”? Păi nu tocmai de aia se dădură legile alea în 2013 și decizia CCR de zilele trecute, ca să-i asimileze pe concubini cu soții în cazul situațiilor de mărturie și alte câteva?
Dacă am interpreta că decizia CCR presupune necesitatea reglementării parteneriatului civil pentru a putea dovedi concubinajul la tribunal, ar însemna:
– fie că toți concubinii care nu încheie parteneriat civil nu se vor mai afla sub ocrotirea dispoziției legale/deciziei CCR,
– fie că, dacă acceptăm că rămân și ei ocrotiți în continuare de lege/decizie, asta înseamnă să admitem că se putea și fără parteneriat, deci unde mai e necesitatea acestuia?

În concluzie: de vreme ce dispozițiile din procedura civilă sau din dreptul penal material care asimilau concubinii cu soții s-au putut aplica de aproape cinci ani fără să fi fost reglementat un parteneriat civil, înseamnă că nici după decizia CCR care extinde aceeași soluție și în procedura penală nu e absolut nicio problemă dacă nu se reglementează parteneriatul civil.

În realitate, din punct de vedere practic, în timpul urmăririi penale (care presupune deseori filaj, percheziții, interceptări, martori etc) anchetatorii au toate mijloacele de a ști sau de a verifica dacă persoana solicitată să depună mărturie și care refuză prevalându-se de calitatea de concubin este cu adevărat în concubinaj cu cel urmărit, așa cum pretinde: genul ăsta de lucruri nu se prea pot ascunde sau falsifica -concubinii trăiesc și ei în societate, nu în catacombe- și există, oricum, pentru descurajarea minciunii, infracțiunile de fals în declarații sau de mărturie mincinoasă.

Dimpotrivă, chiar dacă s-ar reglementa parteneriatul civil, asta nu rezolvă decât aparent problema unei dovezi sigure: ce credeți, nu se vor putea încheia în mod fictiv parteneriate doar pentru a se da posibilitatea sustragerii ulterioare de la audierea ca martor?

(…)

Sursa: Cristina Popescu

O explicaţie mai tehnică a oferit şi av. Ana-Corina Săcrieru, purtătoarea de cuvânt a Coaliţiei pentru Familie:

Av. Ana-Corina Săcrieru: „În dreptul civil român, relația de iubire dintre două persoane nu are conținut juridic în afara cazurilor izvorâte din logodnă și căsătorie”


Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

DONEAZĂ !

Asociaţia ProValori Media
RO18RZBR0000060016473191- RON
RO85RZBR0000060016473246 – EUR

Dragă cititorule,
Foarte multă lume se bate pentru atenţia ta, dar noi nu putem face asta.
Aşadar, îţi lăsăm deplina libertate de a alege să ne urmăreşti sau nu.
Ne străduim să adunăm la un loc, fără conformism, teamă sau prejudecăţi,
informaţiile relevante pentru tine, familia ta şi alegerile tale.
Pentru a ţi le proteja şi păstra, trebuie să fii în primul rând informat.
Dacă ţi se pare că informările şi analizele pe care le selectăm sunt utile pentru viaţa ta
şi se pot dovedi necesare în dezbaterea publică din România,
te invităm să faci cunoscut site-ul nostru şi altora
şi să susţii financiar, după posibilităţi,
continuarea şi profesionalizarea demersului nostru.
Cu recunoştinţă,
Redacţia Stiripentruviata.ro
Ştiri pentru viaţă, pentru femeie, pentru familie

 

Subscribe

Subscribe to our e-mail newsletter to receive updates.

,


Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.