Cosmin Smaranda, un creștin și conservator declarat: „De ce e mişto să fii de stânga?”

12c

de Cosmin Smaranda, PSNews.ro, 14 noiembrie 2016

Trebuie să vă spun încă de la început: în ziua de azi, în LUMEA de azi, o lume dominată de concepte precum globalizare, toleranţă, corectitudine politică ş.a., este foarte mişto să fii de stânga, să fii neo-marxist, socialist! Întâi de toate, pentru că vei avea parte de o audienţă uriaşă de fiecare dată când vei deschide gura, vei avea parte de un număr foarte mare de persoane care sunt de acord cu tine şi care te vor susţine, chiar dacă este pentru prima dată când te văd!

Apoi, pentru că vei avea posibilitatea să ceri lucruri de-a dreptul imbecile, să inventezi noi şi noi categorii de „minoritari” pentru care să ceri drepturi egale, să declari anormalul ca fiind normal, să înjuri pe cine vrei şi să protestezi în numele a orice vrei fără să te ia nimeni la întrebări.

Nu mă credeţi? Uitaţi-vă la ce se întâmplă în SUA în aceste zile!

Am fost martorii, în ultimele luni, unei super-campanii mediatice a democraţilor americani cum nu a mai fost poate de prin perioada în care SUA se pregătea de invadarea Irakului în 2003, o campanie menită să îl demonizeze pe contracandidatul republican Donald J. Trump. Ca o paranteză pentru publicul mai puţin familiarizat: în SUA, democraţii (liberalii) sunt de stânga, adică prin zona PSD-ului de la noi, iar republicanii (conservatorii) sunt de dreapta. A fi democrat e foarte le modă în rândul tinerilor americani, actuali şi viitori corporatişti, cei care deja au ajuns să privească omul de jos, cel de pe linia de asamblare, ca fiind un mijloc de producţie perisabil, imperfect, supus greşelii, cu durată scurtă de viaţă şi, în general, extrem de scump, căruia trebuie să îi dai timp de refacere, să îl şcoleşti, să îl plăteşti, să îi dai drepturi profesionale (astea nu le plac corporatiştilor neo-marxişti!) – într-un cuvânt, sunt inferiori roboţilor! Unde mai pui şi că le mai vin şi idei proprii! Asta e de netolerat!

Hopaaaa, păi cum e aia cu toleranţa? Sau toleranţa e OK doar când e vorba de interesele tale; în rest, poţi fi cât de intolerant vrei tu? Să vedem!

Una dintre temele pe care a fost tocat Trump în perioada campaniei electorale a fost cea a atitudinilor sale intolerante în diverse probleme şi, mai ales, faptul că nu va accepta să piardă alegerile prezidentiale, nici el, nici susţinătorii lui, faptul că va declanşa ample mişcări de stradă care să susţină ideea neacceptării rezultatului de la vot. Toţi democraţii puneau non-stop placa aia arhicunoscută cu „tradiţia democratică veche de secole a SUA”, „trebuie să fim un exemplu de democraţie pentru tot restul lumii”.

Şi a venit „the election day”, ziua de vot pentru autorităţile federale stabilită prin lege ca fiind prima zi de marţi după prima zi de luni a lunii noiembrie – 8 noiembrie, în acest an.

Primii care au recunoscut victoria lui Donald Trump (şi la ce scor!), chiar dacă la modul neoficial, au fost chiar şefii democraţilor, prin vocea lui John Podesta, şeful campaniei electorale democrate, un om cu ştate vechi în pozitii la vârf în partid şi în administraţia americană, care, la putină vreme după închiderea secţiilor de votare din Alaska, le transmitea susţinătorilor lui Hillary adunati în sediul central de campanie că ar fi mai bine să meargă la culcare,că doamna Clinton e foarte mulţumită de ei, că vocea lor a contat foarte mult pentru ea şi pentru echipă – cu alte cuvinte: „plecaţi acasă, ne-am furat-o, nu mai avem ce face”.

Mai mult decât atât: în discursul susţinut imediat după ce a fost clar că a câştigat, domnul Trump a spus că a fost sunat de Hillary pentru a-l felicita! Şi mai mult decât atât: domnul Obama, preşedintele în funcţie, l-a sunat pe domnul Trump pentru a-l felicita şi pentru a-l invita la Casa Alba, iar într-o declaraţie publică domnul Obama şi-a exprimat speranţa într-o tranziţie paşnică şi calmă a puterii!

Însă „tineretul frumos şi liber” al Americii s-a repliat ca o gaşcă imensă de roboţi teleghidaţi, au ieşit în stradă, au mărşăluit prin campusuri universitare şi nu numai, au blocat străzi, au spart geamuri, au incendiat pubele, au strigat împotriva lui Trump, au cerut suspendarea lui (pe bune: poţi fi mai tembel de atât?), ba chiar unii au mers până acolo, încât i-au cerut lui Hillary Clinton să dea în judecată statul federal pentru existenţa sistemului electoral american şi pentru faptul că a câştigat Trump!

Televiziunile, ziarele, posturile de radio, în general mass-media democrată americană, cei care acum câteva zile cereau tuturor acceptarea oricărui rezultat al votului, care spuneau că astfel de posibile manifestări nu ar face cinste „celei mei vechi democraţii”, că ele ar însemna aruncarea SUA în instabilitate şi anarhie, acum au schimbat placa şi consideră aceste manifestări ca fiind perfect normale, perfect democratice, chiar dacă în multe cazuri sunt manifestări cu caracter anarhic, chiar dacă ele încalcă legea, blocând şosele, autostrăzi, intersecţii, chiar dacă manifestanţii sunt de multe ori minori, elevi de liceu care au găsit scuza perfectă pentru a chiuli de la ore! Culmea: într-o universitate din Republica Socialistă Californistania, nu se mai dau nişte examene, pentru că studenţii sunt demoralizaţi, deprimaţi, îngrijoraţi pentru familiile lor, în stare de şoc chiar, iar mediile lor se vor calcula fără a se mai lua în considerare acele examene!

Pe bune? Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă era exact invers, dacă Hillary ar fi câştigat alegerile şi republicanii s-ar fi dedat la astfel de lucruri! Probabil că am fi văzut mari desfăşurări de forțe, am fi văzut trupele Gărzii Naţionale pe străzi, am fi văzut valuri de arestări, dar, în primul rând am fi auzit mass-media democrată urlând: „Iată ce înseamnă a fi republican, iată cât sunt de intoleranţi aceşti oameni, nu ca noi, care îi tolerăm pe ei pentru că aşa suntem noi, TOLERANŢI, noi vrem să fie bine, să fie pace, la noi e cu Peace and Love, la noi e cu Make love, not war, cu flower-power!”

Şi care e reacţia autorităţilor americane (atenţie: Trump este preşedintele ales, nu este încă în funcţie!) la toate aceste manifestări mai mult sau mai puţin legale?

ZERO! NADA! NOTHING! ZIP!

Da, poliţia a ieşit pe străzi, dar a ieşit pentru a păzi manifestanţii!

Nmic din partea autorităţilor federale (hai, pe bune, FBI-ul renunţă la anchetarea lui Hillary, vreţi acum să îi ia poliţia pe ăia mici de pe stradă?), nimic din partea lui Hillary şi a lui Obama, să îi vezi că ies pe TV şi zic: „Băi, gata! Asta e, am pierdut alegerile de data asta, mergem acasă, ne vedem de treabă, muncim şi încercăm iar peste 4 ani!”, nimic din toate astea! Oare cum ar fi tunat pe TV din 5 în 5 minute Hillary şi Obama împotriva lui Trump şi a republicanilor?

Însă nimic din toate astea nu constituie pentru mine o surpriză şi îmi arată că neo-marxiştii, socialiştii „progresişti”, globaliştii lu’ peşte, sunt la fel peste tot!

Şi la americani, şi la noi ne vorbesc despre democraţie, drepturile omului, libertate de conştiinţă şi de opinie, respectarea rezultatului alegerilor şi multe alte lucruri d-astea! Dar toate astea contează în exclusivitate când au nevoie de ele ca să îşi atingă scopurile lor, drepturile lor! Când e vorba de drepturile altora… „dă-i dracului de proşti, că nu sunt din gaşcă!”

Să ne aducem aminte cum e cu democraţia, constituţionalitatea şi drepturile pe la noi? Şi la noi ţipă neo-marxiştii că vor libertate, respectarea legilor şi a Constituţiei etc., până când vor şi alţii să îşi exercite drepturile, alţii adică aceia care nu sunt cu ei! Avem 3 milioane de semnături, o decizie de constituţionalitate din parte CCR, dar domnul Iohannis se mai gândeşte, iar zapciul democrat Klemm îl susţine în procesul de gândire! Vezi? Corb la corb nu-i scoate ochii!

Dar e bine, e foarte bine că se întâmplă toate astea; poate mai încep şi alţii să vadă, să audă, să priceapă şi să gândească singuri, cu mintea lor! Americanii, mulţi, au făcut-o, pentru că victoria lui Trump nu este neapărat victoria lui sau a republicanilor. Trump a sesizat un fenomen şi s-a agăţat de el! Şi a câştigat!

Victoria lui Trump este o consecinţă, o consecinţă colosală a implementării ideilor marxiste, comuniste în societatea americană (şi prevăd o mişcare de genul ăsta şi în Europa!). Este momentul în care pătura medie – cea care a reprezentat totdeauna coloana vertebrală a SUA şi nu numai – şi pătura săracă au declarat: „Până aici! Nu mai suportăm alte taxe cu care să îi îmbogăţiţi pe alţii!”. Este momentul în care muncitorul american nu a mai vrut să stea cu capul plecat în faţa corporatistului globalist de care vorbeam mai la început, aşteptând fie clipa în care un robot îl va înlocui, fie cea în care locul lui de muncă va fi desfiinţat definitiv (uitaţi-vă la cazurile GM, Ford şi Chrysler), este momentul în care agricultorul american s-a săturat să vadă în marile magazine aceleaşi produse ca ale sale, dar aduse din cine ştie ce Chină sau Indonezie, iar el să fie nevoit să le dea aproape degeaba! E victoria celor care nu au mai vrut să li se bage pe gât sloganuri, forme fără fond şi alte prostii stângiste ambalate frumos în cuvinte gen „toleranţă, diversitate, integrare” etc.!

Rebublicanii lui Trump au fost şi sunt catalogaţi drept islamofobi, misogini, rasişti, xenofobi. La noi, cei care susţin valorile tradiţionale, moralitatea şi familia, NORMALITATEA, sunt catalogaţi de către diverşii trompeţi ai stângii progresiste neo-marxiste ca fiind nu numai islamofobi, misogini, rasişti şi xenofobi, ci şi pupători de moaşte, lingători de icoane, cre(ş)tini, rusofili, etc., deoarece pentru ei a fi creştin şi conservator înseamnă tot ce e mai rău pe lume!

Asta e ce are de oferit stânga neo-marxistă, ce are de oferit globalizarea? Nu, mulţumesc! Nu îmi place!

Ah, încă una!

Imediat după aflarea rezultatului din SUA, o armată întreagă de aşa-zişi analişti au început cu glasuri gâtuite de emoţie să ne anunţe Apocalipsa, căderea burselor, a dolarului, falimente iminente etc.!

Da, au scăzut bursele şi cotaţia dolarului american, dar asta e ceva normal de fiecare dată când se schimbă puterea din Washington D.C.! Dar ce să vezi?! Surprise-surprise! Azi, bursele nu numai că au recuperat scăderea de alaltăieri, dar au crescut la un nou maxim!

Am mai spus-o şi o să o repet: aceste mici crize financiare sunt generate prin media de către nişte băieţi foarte deştepţi (câţiva), care vor câştiga rapid o grămadă de bani, iar nişte băieţi foarte proşti (şi foarte mulţi) pun botu’, se panichează şi vând fie şi în pierdere, doar-doar nu vor pierde tot, şi pierd acea mare grămadă de bani care acum se mută în buzunarele celor câţiva băieţi deştepţi! Banii ăia nu se pierd; doar îşi schimbă proprietarul! Vă mai trebuie şi altă dovadă de manipulare prin mass-media? Cred că nu!

Vedeţi? D-aia e mişto să fii de stânga!

Eu prefer să fiu altfel: să fiu creştin şi conservator. De dreapta!

Ah, şi regalist!

 

,

No comments yet.

Lasă un răspuns