avort

Consilierea în criza de sarcină ajută femeia, copilul și familia / 6 / "Vrei să ai acest copil?" – DA-ul care a schimbat totul!

Unul dintre motivele pe care contestatarii proiectului legii privind consilierea în criza de sarcină le invocă pentru respingerea ei este acela că deja se face o consiliere pre-avort, ca înainte de orice act medical. Dar această discuție nu este purtată cu un specialist în oferirea de soluții care aparțin și domeniului asistenței sociale, psihoterapiei etc., ea având în vedere în primul rând actul medical, nu analiza unei situații complexe de viață. Exemplul de mai jos nu este, cu siguranță, des întâlnit, dar arată fără echivoc unde poate duce lipsa de competență a unui consilier care nu este pregătit pentru aceasta.
„Vrei să ai acest copil?” – DA-ul care a schimbat totul!


”Da” este un cuvânt simplu. Este un cuvânt pe care îl folosim să răspundem la o mulțime de întrebări. Cine își poate aminti fiecare ”da” cu care a răspuns cererii unui prieten, dorinței unui copil, ordinului unui șef? În aglomerația vieții noastre de zi cu zi adesea uităm aceste răspunsuri obișnuite. Dacă unele răspunsuri sunt nesemnificative și e firesc să fie uitate, altele se întipăresc în memoria noastră pentru totdeauna. Acesta este cazul în povestirea care urmează. Este istoria adevărată a unei femei care își amintește clar ”da”-ul care i-a schimbat viața.

Era în 1980. Testul de sarcină a ieșit pozitiv. Andrea era față în față cu realitatea dură de a fi necăsătorită și a avea un copil. Prietenul ei nu a fost încântat să afle vestea. I s-a recomandat avortul – mai bine spus era presată să avorteze. Ea a solicitat sfaturi de la îndrumătorul ei spiritual, cu speranța că va găsi consolare în cuvintele lui, de multe ori pline de compasiune. Dar pacea nu a venit, căci acesta a șocat-o cu răspunsul său: ”Dacă mai vii vreodată în această biserică, eu voi fi primul care nu te voi lăsa să intri”.

Nesigură de viitorul ei și lipsită de sprijin, s-a programat pentru avort. A mers singură la spital. Când a ajuns i s-a dat ceva larg de bumbac pentru a se schimba. Un ”consilier” a fost desemnat să stea de vorbă cu ea înainte de procedura de avort. După ce i-a spus circumstanțele în care se află, a fost asigurat de către femeia respectivă că ”ai făcut cea mai bună alegere”. Cuvintele i-au răsunat liniștitor în urechi, căci simțea că o durere neplăcută îi creștea în stomac.

A plecat de la biroul ”consilierei” și s-a așezat într-un hol plin cu femei, lângă sala de așteptare. Andrea și-a acoperit fața cu mâinile, iar lacrimile i se prelingeau pe obraji. În timp ce plângea, o femeie de serviciu, afro-americană, în vârstă, se îndrepta către ea, cu un mop și o găleată. S-a apropiat, i-a ridicat bărbia lui Andrea, a privit-o drept în ochii și i-a spus calm: ”Vrei să ai acest copil?”. Plină de pace, în prezența unui om cald, deși străin, Andrea a răspuns ”DA”. ”Atunci Dumnezeu îți va da putere” a spus femeia. ”Îmbracă-te cu hainele tale și du-te”.


După câteva clipe, doctorul a strigat numele ei și Andrea a intrat în sala de opera
ție. O imagine înspăimântătoare a întâmpinat-o pe podea. Lângă intrare a văzut o baltă de sânge rămasă de la ultimul avort. Sufocată de dezgust, ea a mărturisit că și-a schimbat decizia. ”Nu”, i-a spus doctorul cu fermitate. ”Ești doar nervoasă. Ai plătit deja pentru acest lucru. Trebuie să stai”. Andrea i-a aruncat o privire încât doctorul s-a temut că o să-și piardă clientela – atât Andrea cât și doamnele din sala de așteptare care ar fi văzut-o plecând. A devenit furios în timp ce se certa cu ea insistând să rămână să facă avort. Deși era puternic emoționtă, Andrea i-a spus hotărâtă: ”Eu plec. Voi naște acest copil”. A ieșit afară și s-a întâmplat ceea ce a spus.

Asta a fost acum treizeci de ani. Acest curajos ”DA” al mamei mele mi-a salvat viața. Am avut o programare pentru moarte, dar Dumnezeu a anulat-o. În locul ei am primit darul neprețuit al vieții – un cadou pentru care sunt recunoscătore pentru totdeauna.

Am plecat de la spital în condiții de siguranță, în pântecele mamei mele. Ceilalți copii au avut parte de o soartă pe care nu îndrăznesc să o doresc nimănui. Au întâlnit răceala și nerăbdarea care medicului care făcea avorturi.


Uneori m-am întrebat de ce am scăpat eu și ei nu. Nu există răspunsuri satisfăcătoare la această întrebare. Pur și simplu
știu acest lucru: am supraviețuit.


Vocile copiilor sunt reduse la tăcere în fiecare zi.
Și a mea a fost aproape redusă, dar de acum încolo nu voi mai tăcea. Le sunt datoare să vorbesc în numele lor. Asta este pasiunea mea și privilegiul meu.

Oamenii spun despre fetus că nu este viabil. Ei spun că uciderea unui copil în vârstă de șase luni este mai respingătoare sau mai de neînțeles din punct de vedere moral decât uciderea unui copil la opt săptămâni. Eu nu vreau să mă joc cu numerele. În cazul în care mama mea m-ar fi avortat la opt săptămâni, nu aș fi aici. Dacă ea m-ar avortat la șase luni, rezultatul ar fi același. Oricât de jos ducem această limită, rezultatul este că ei nu mai sunt; ar trebuie să fie cu noi și nu sunt. Până când se va sfârși aceasta, vom da timpul nostru, banii, capacitățile și puterea, cu speranța că alții vor scăpa de pedeapsa iminentă cu moartea și vor avea parte de minunatul dar al vieții, ca și mine.

Mulțumesc, mamă, pentru că ai spus DA pentru mine.

Traducere după LifeSiteNews



Proiectul de lege privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!
Citițaici textul proiectului.

Susțineți acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziție publică în această privință.

Cei care doresc să traducă din limba engleză mărturii ale femeilor care au trecut prin criza de sarcină sunt rugați să scrie un mail la adresa blog.stefania1@gmail.com. Dacă ați trecut printr-o situație similară cu cele prezentate până acum și puteți da mărturie despre acest fapt scrieți-ne pe aceeași adresă.


Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Taguri

Articole relaționate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *