Comportamente ale adolescenţilor care cresc riscul de depresie în mod neaşteptat

computer

foto: freedigitalphotos.net

Un studiu recent arată existenţa unui grup de adolescenţi cu „risc invizibil” – cei care stau mult pe canalele de Social Media şi nu dorm şi nu fac mişcare suficient sunt în pericol de a dezvolta tulburări mentale serioase.

Adolescenţii cu risc de depresie, anxietate şi suicid îşi arată de obicei suferinţa. Comportamentele riscante – consumul de alcool, drogurile, fumatul şi absenteismul – pot alerta părinţii şi profesorii în privinţa problemelor existente.

Dar un studiu recent, publicat în revista World Psychiatry, a identificat un alt grup de adolescenţi cu risc aproape la fel de ridicat de a suferi aceleaşi tulburări ca şi colegii lor de generaţie din grupa de risc: cei care utilizează excesiv site-urile de socializare, nu dorm suficient şi au un stil de viaţă sedentar. Ceea ce pare a descrie mai orice adolescent de pe planetă.

Eu însumi am două replici eterne pentru copilul meu de 16 ani: „Mai lasă telefonul” şi „E târziu, treci la culcare”. Dar studiul arată că cei cu risc maxim sunt tinerii care fac toate aceste trei lucruri simultan.

Pentru că aceste comportamente, luate individual, nu ridică semnale de alarmă, grupul de risc proaspăt descoperit a primit denumirea de „risc invizibil” de la autorii studiului.

„Într-un fel, pentru ei e mai probabil să treacă neobservaţi”, spune Vladimir Carli, cercetător la Centrul Naţional pentru Prevenirea şi Cercetarea Suicidului Bolnavilor Mintal din cadrul Karolinska Institute din Suedia. „Dacă cei mai mulţi părinţi, profesori şi clinicieni reacţionează când văd un adolescent care consumă droguri sau bea, în cazul unuia cu comportamente liniştite precum privitul la TV, sedentarismul sau lipsa de somn, aceştia pot trece uşor peste caz”.

Autorii studiului au intervievat 12.395 elevi între 14 şi 16 ani din 11 ţări europene şi au analizat nouă comportamente considerate „de risc”: consumul excesiv de alcool, consumul de droguri ilegale, fumatul intens, lipsa de somn, greutatea corporală excesivă, greutatea corporală sub limită, obiceiurile sedentare, prezenţă intensă pe site-uri de socializare, absenteismul. Obiectul studiului a fost identificarea unei corelaţii între aceste comportamente şi tulburările mintale la adolescenţi.

Aproximativ 58% dintre subiecţi au avut foarte puţine sau zero dintre comportamentele riscante. Circa 13% le prezentau pe toate. Iar 29%, aşa-numitul „grup invizibil”, a avut scoruri ridicate la 3 comportamente precise: 5+ ore zilnic la televizor, jocuri sau Internet fără legătură cu şcoala; sub 6 ore de somn pe noapte; neglijarea altor activităţi sănătoase, precum sportul.

Grupul cu scoruri mari la toate comportamentele a avut probabilitatea cea mai ridicată pentru depresie; în total cca 15% a raportat simptome specifice, comparativ cu 4% pentru grupul cu risc minim. Dar grupul „invizibil” a fost foarte aproape, cu 13%.

Rezultatele s-au repetat şi în cazul anxietăţii, cu 9% pentru grupul de risc, 2,5% pentru grupul cu risc scăzut şi 8% pentru „invizibili”. În plus, din primul grup 10% au raportat tentative de suicid, comparat cu mai puţin de 2% pentru grupul de risc scăzut. Invizibilii au raportat 6% – de trei ori mai mult.

Rezultatele i-au surprins pe oamenii de ştiinţă. „Datele ne-au luat prin surprindere. Grupurile de risc major şi de risc scăzut sunt logice. Dar al treilea nu a fost numai neaşteptat, ci a reieşit şi că este atât de mare – aproape o treime dintre subiecţii studiaţi – încât a devenit descoperirea cea mai importantă a studiului nostru”.

Carli şi echipa sa nu sunt singurii care atrag atenţia asupra efectului dat de lipsa de somn, social media şi lipsei de mişcare când apar împreună. Într-o lucrare publicată pe blogul New York Times Motherlode, Jessica Lahey, mamă şi educator deopotrivă, argumentează că adolescenţii au nevoie de cel puţin nouă ore de somn pe noapte, dar deseori ajung chiar şi la doar şapte.

Pentru a corecta acest lucru, ea sugerează părinţilor să ia nişte măsuri, inclusiv să se asigure că în dormitorul copiilor nu funcţionează electronice. „Laptopurile, teleoanele şi tabletele emit 30 – 50 lux, cam jumătate din lumina din cameră, mai mult decât suficient pentru a afecta ritmurile circadiene şi a tulbura producţia de melatonină”, spune ea. Lahey este o susţinătoare a exerciţiului fizic, explicând că persoanele care exersează de trei ori pe săptămână câte 30 de minute au parte de 45 de minute până la o oră de somn în plus în cele mai multe nopţi.

Carli, a cărui muncă este parte a unui proiect european, Saving and Empowering Young Lives in Europe, spune că unul dintre punctele semnificative ale cercetării sale este acela că oferă un mod de alertare precoce a părinţilor, educatorilor şi profesioniştilor în privinţa posibilelor tulburări mintale la adolescenţi. O identificare rapidă a lor, împreună cu sprijin şi tratament adecvat, este cea mai bună metodă de a preveni tragedii mai târziu.

„Probabil că adulţii nu interpretează aceste comportamente ca riscante sau ca semnale de alarmă. Dar adevărul este altul. Nu înseamnă că orice adolescent care nu doarme sau se joacă prea mult este în pericol. Dar aceste semne înseamnă că trebuie să fim precauţi”, spune el.

Sursa: http://time.com/7446/think-you-know-when-a-teen-is-at-risk-think-again/

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com

În afară de traducerea unor articole avem nevoie şi de voluntari care să realizeze prescurtări în limba română ale unor articole din engleză. Mai multe detalii le puteţi afla aici.

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

, ,

No comments yet.

Lasă un răspuns