Marxism cultural

Civilizația iudeo-creștină și lumea de azi: Interviu cu filologul Adrian Papahagi și teologul Emanuel Conțac

În seara de 24 iunie 2018, înaintea conferinței lui Dennis Prager la Ateneul Român din București, am stat puțin de vorbă cu Adrian Papahagi, filolog, lector la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Emanuel Conțac, profesor de Studii Biblice la Institutul Teologic Penticostal din București.

Stiripentruviata.ro: Ce are să ne ofere Dennis Prager azi nouă, românilor?

Emanuel Conțac: Este unul din gânditorii conservatori importanți americani, un vorbitor cu mare priză la public și cu un mesaj care trebuie auzit. Cred că e important ca viziunea lui conservatoarea despre viață să fie auzită și în România, pentru că asociem de multe ori Statele Unite cu o viziune progresistă, or Prager invalidează această presupoziție pe care o au mulți jurnaliști, oameni de media din România și dovedește că poți să fii american, să ai o viziune despre lume și viață care este racordată la sursele moralei iudeo-creștine, cele Zece Porunci, Decalogul – un text fundamental, pe care, din păcate, statul american l-a scos din zona oficială, din școli, din instituțiile publice, ceea ce este păcat.

Stiripentruviata.ro: Sunt doar valori iudeo-creștine, sau sunt valori universale?

Adrian Papahagi: În măsura în care viața, adevărul, sunt universale și non-negociabile și nerelativizabile, firește că și valorile iudeo-creștine, bazate pe viață, pe adevăr, pe libertate și până la urmă pe credința în dumnezeu sunt universale, iar noi, creștinii credem nu numai că sunt universale, ci și singurele adevărate și cele mai bune. Din păcate, civilizația european refuză de câteva decenii bune încoace să mai creadă în această superioritate morală, spirituală, intelectuală, civilizațională a valorilor iudeo-creștine. De altfel, ceea ce noi celebrăm în seara aceasta aici este întâlnirea în jurul acestor valori – iată, cu un conferențiar care este evreu ortodox din America, prezentat de doi ortodocși, organizat de o comunitate evanghelică. Deci iată că ne întâlnim ecumenic aș spune, celebrând adevărul și valorile pe care Europa – și de altfel nu numai Europa, ci tot Occidentul –, în mod sinucigaș, le ignoră…

Eu cred că știm cu toții: ceea ce astăzi numim „drepturile omului” este de fapt trecerea în ordine seculară a valorilor care izvorăsc direct din demnitatea persoanei umane. Iar aceasta este legată de faptul că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dacă omul ar fi un simplu animal, nu văd de ce ar avea mai multă demnitate decât un câine. Deși astăzi câinii încep să aibă o demnitate cât mai mare și oamenii cât mai mică. Vedeți, relativizarea aceasta ne duce în grotesc. Demnitatea umană, libertatea umană însoțită de responsabilitate este până la urmă o valoare creștină, nu?

În societăți despotice, asiatice, nu s-a manifestat niciodată vreo libertate politică. Roadele civile, seculare pe care noi astăzi le culegem sunt, până la urmă, roadele unui creștinism metabolizat de societăți europene de sute sau poate mii de ani, nu fără sânge, nu fără cruzimi, nu fără excese, nu fără vrajbă. Am ajuns într-un nivel fericit, zic eu, de civilizație, de civilitate, de libertate, de democrație, și am ajuns să aruncăm totul la gunoi relativizând, într-un fel predându-ne civilizația eventual chiar unor care nu o prea iubesc sau ar da orice să o distrugă.

În mod justificat, Dennis Prager vorbește despre suicidul civilizației iudeo-creștine.

Stiripentruviata.ro: Există un proiect un proiect alternativ la cel iudeo-creștin, sau asistăm doar la o deconstrucție haotică?

Adrian Papahagi: Alternativa la Dumnezeu este negarea lui Dumnezeu. Fiindcă ignorarea lui Dumnezeu, din punctul meu de vedere, nu este posibilă și se vede de altfel și din îndârjirea celor care se opun creștinismului și valorilor iudeo-creștine. Deci cred că alternativa nu poate să fie decât cea care a condus la Gulag, cea care a condus la Shoah, cea care a condus la distrugerea a milioane de oameni. Inițial, poate, îmbrăcată în niște proiecte utopice de societate. Cred că noi, apărând valorile iudeo-creștine, apărăm libertățile, apărăm civilizația însăși – cel puțin în versiunea în care a construit-o Europa noastră.

Stiripentruviata.ro: A greșit creștinismul occidental undeva, lăsând  valorile nepromovate în societate, lăsându-se cumva cucerit? A exista o hibă undeva?

Emanuel Conțac: Anumite zone din creștinismul occidental au devenit într-adevăr tributare unui tip de înțelegere asupra lumii care este marcat de neomarxism. Dar creștinismul occidental este de fapt foarte divers, prin urmare nu aș aplica o judecată paușală asupra creștinismului, tocmai pentru că avem foarte multe confesiuni protestante, avem de asemenea un catolicism care îmbracă multe forme și avem, desigur, și foarte multe confesiuni evanghelice, dintr-un spectru care este mai fragmentat și nu întotdeauna viziunea politică a acestor confesiuni religioase este aceeași.

În răsărit, lucrurile sunt mai coerente din punct de vedere al viziunii relației dintre biserică și stat. De aceea, mi-ar fi greu să fac o evaluare globală a spațiului religios occidental, însă, cel puți în anumite spații, primează ideea că Biserica și statul nu ar trebui  să fie aliați de o asemenea manieră încât libertatea religioasă să fie afectată. S-a încercat realizarea unui echilibru, însă, dacă acest echilibru este deranjat, se poate ajunge la un secularism care se poate întoarce împotriva Bisericii.

Pentru că aici este marea dificultate pentru statele occidentale: să găsească o relație între stat și Biserică în așa fel încât să nu existe nicio conlucrare în urma căreia libertățile altor confesiuni să nu fie afectate, pe de altă parte nici să existe o ruptură completă care să antagonizeze Biserica și statul. Din păcate, în viziunea despre Europa s-a renunțat la recunoașterea acelor fundamente creștine, care ar trebui să existe.

Iau u singur exemplu: când președintele Franței a fost a o întâlnire cu episcopii Bisericii Catolice, au existat reacții furibunde din partea oamenilor politici, care au simțit că este periclitată laicitatea în Franța, ceea ce nu era nicidecum cazul.

Prin urmare, dacă nici măcar o întâlnire nu este posibilă, pentru mine, creștin protestant, este o problemă. Pentru că ar trebui să existe un dialog și Macron asta și-a dorit: un rapprochement, dar nu în acea formă să zicem de secol XIX.

 


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Taguri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button
Close