opinii

Cătălin Sturza: EUGENIA, o pseudo-ştiinţă foarte „cutting edge” (I)

de Cătălin Sturza, Blogurile Adevărul

“Eugenia” este un cuvânt care sună frumos – o combinaţie a cuvintelor greceşti „bun” şi „naştere”. Francis Galton, cel care a inventat ideea, a propus eugenia ca soluţie „pentru îmbunătăţirea omenirii”. Dar cam aici se termină partea frumoasă a poveştii.

O filosofie foarte populară în perioada interbelică

Definiţia adevărată a eugeniei este însă una oribilă. Aceasta înseamnă, în fapt, procrearea selectivă şi controlată a oamenilor, pentru a le permite să se nască doar indivizilor care au anumite calităţi „dezirabile”. Francis Galton şi-a bazat ideea pe teoriile vărului său, Charles Darwin (link la Wikipedia). La începutul secolului XX, când teoriile lui Darwin îşi croiseră drum spre establishmentul ştiinţific, eugenia devenise foarte populară în rândul elitelor şi al mass-media.

„The New York Times” scria în mod constant articole elogioase despre mişcarea eugenică, numind-o „o minunată ştiinţă nouă”. Mulţi oameni de ştiinţă şi intelectuali susţineau eugenia. Charles Elliot, Preşedintele Universităţii Harvard, promova eugenia drept o soluţie pentru problemele sociale. Numeroase familii bogate donau sume consistente pentru cercetările eugenice. În anii 1920, trei sferturi dintre manualele de liceu de ştiinţe socio-umane îi prezentau principiile. În 1921, revista „Science” îşi deschidea numărul de pe 7 octombrie cu Raportul Celui de-al Doilea Congres Internaţional al Eugeniei, publicat în întregime, începând cu prima pagină a numărului.

Statele Unite au dat, în 1924, o lege a imigraţiei prin care se impuneau restricţii severe pentru oamenii care proveneau din Europa de Est şi de Sud, fiind consideraţi „inferiori” din punct de vedere genetic şi intelectual (referinţe aici). În 1927, Curtea Supremă a Statelor Unite a votat, cu 8 la 1, că sterilizarea obligatorie a bărbaţilor şi femeilor este constituţională. George Bernard Shaw a afirmat că doar o „religie eugenică” poate să mai salveze civilizaţia umană. Cu alte cuvinte, eugenia era, în perioada interbelică, o mişcare foarte la modă, îmbrăţişată de o mare parte din elita ştiinţifică, juridică şi culturală a vremii.

Prima lege a sterilizării pentru persoanele cu handicap mental a fost dată în statul Indiana (SUA) în 1917. Până în 1934, 17 state americane, incluzând California, aveau legi de „sterilizare forţată”.

Până în 1930, în Statele Unite aveau loc între 200 şi 600 de sterilizări forţate pe an, însă la începutul anilor 1930 rata sterilizărilor forţate a sărit la 2000-4000 de sterilizări pe an (a se vedea Philip R. Reilly, „The Surgical Solution: A History of Involuntary Sterilization in the United States”, Baltimore: Johns Hopkins University Press).

Statele Unite erau, în acei ani, o democraţie liberală, iar programele de sterilizare erau privite în Statele Unite drept un progres firesc, pe care orice liberal ar fi trebuit să îl susţină.

33 de state din istoria Statelor Unite au avut, într-un moment sau altul, legi ale sterilizării. În instituţiile pentru bolanvii mentali, sterilizarea a continuat până la mijlocul anilor 70. Peste 60.000 de americani au fost victimele sterilizării forţate, conform Eugenics Archive.

Margaret Sanger, Mişcarea eugenică şi Adolf Hitler

Filosofia eugenică este direct legată de „controlul natalităţii” (birth control). Mulţi dintre promotorii controlului natalităţii din perioada interbelică promovau şi eugenia. De exemplu, faimoasa Margaret Sanger, fondatoarea corporaţiei Planned Parenthood, era membră a American Eugenics Society şi, în acelaşi timp, redactor al revistei „Birth Control Review”.

Pe coperta revistei se putea citi: „Mai mulţi copii pentru cei corespunzători. Mai puţin pentru cei necorespunzători”.

Printre categoriile pe care Sanger le considera necorespunzătoare se numărau „evreii, slavii, catolicii şi persoanele de culoare” (referinţe aici). Clinicile ei de „control al natalităţii” funcţionau doar în cartierele locuite de aceste populaţii.

Susţinea deschis sterilizarea forţată şi ideea că oamenii ar trebui să aplice pentru permise oficiale ca să facă copii, aşa cum „imigranţii trebuie să aplice pentru vize”.

Există numeroase legături între mişcarea eugenică, Margaret Sanger şi Adolf Hitler. Când Hitler a preluat puterea în Germania şi şi-a pus în aplicare filosofia politică eugenică, el nu urmărea doar să creeze o „rasă superioară” (ariană), dar şi să îi elimine din societate pe toţi cei pe care îi considera inferiori.

Cercetătorii eugenişti din Germania scriau articole în revista „Birth Control Review”; un exemplu este Ernst Rudin, Directorul Sterilizării Genetice din Germania Nazistă, care a publicat în primăvara anului 1933 un articol intitulat „Sterizlizarea eugenică: o necesitate urgentă” (a se vedea „Killer Angel, a biography of Planned Parenthood’s Founder, Margaret Sanger”, p. 71-72).

În luna iunie a aceluiaşi an, „Birth Control Review” publică un articol scris de Leon Whitney intitulat „Sterilizarea selectivă”, care apără şi laudă programele de „purificare rasială” ale Celui De-al Treilea Reich, care aveau să se transforme apoi în mişcaera de exterminare a Holocaustului.

În acelaşi timp, membri ai American Birth Control League vizitau Germania Nazistă şi se întorceau cu rapoarte triumfaliste despre Legea Sterilizării care „elimină cele mai rele paie din snopul germanic printr-o metodă ştiinţifică şi cu adevărat umanitară”. Prin „cele mai rele paie” aceşti intelectuali entuziaşti se refereau, desigur, la persoanele cu handicap, la schizofrenici, maniaco-depresivi, orbi şi surzi, dar şi la homosexuali, disidenţi, catolici, slavi, ţigani şi evrei.

„Liderii mişcării de sterilizare din Germania au arătat în mod repetat că legislaţia lor a fost formulată după ce au studiat cu grijă experimentul [de sterilizare forţată] din California, aşa cum întăreşte şi Dr. Paul Popenoe. Ar fi fost imposibil, spun ei, să întreprindă o asemenea acţiune care implica 1 milion de oameni fără să se bazeze pe experimente consistente desfăşurate anterior în altă parte”, arată Marie E. Kropp într-un articol intitulat „Legal and Medical Aspects of Eugenic Sterilization in Germany” şi publicat în American Sociological Review în 1936.

Dr. Paupl Popenoe a fost unul dintre liderii mişcării eugeniste din Statele Unite, şi a publicat în 1933 un articol intitulat „Sterilizarea eugenică” în revista „Birth Control Review” a lui Margaret Sanger. Dr. Paupl Popenoe susţinea că în Statele Unite ar trebui să fie sterilizaţi forţat între 5 şi 10 milioane de americani.

Datoria lui Hitler faţă de eugeniştii din Statele Unite

„Pe măsură ce mişcarea eugenică prindea avânt, aceasta a inspirat un mare număr de imitatori. În Franţa, Belgia, Suedia, Anglia şi în multe alte locuri din Europa, sute şi sute de eugenişti s-au străduit să introducă principiile eugenice în agendele propriilor ţări; pentru asta, ei puteau să se folosească de precedentele recente stabilite în Statele Unite”, arată un articol din „The Guardian” intitulat „Datoria lui Hitler faţă de America”.

Articolul citează pe larg cartea jurnalistului american Edwin Black, „War Against the Weak: Eugenics and America’s Campaign to Create a Master Race.”

Încă de la începutul secolului, arată materialul din The Guardian, eugeniştii germani şi-au format relaţii academice şi personale cu establishment-ul eugenic american, mai ales cu Charles Davenport, fondatorul Eugenics Record Office din Long Island, New York, care era srpijinit cu banii foarte bogatei familii Harriman.

Multe alte fundaţii de caritate din Statele Unite au oferit finanţări serioase eugeniştilor germani, de sute de mii de dolari, inclusiv în timpul Marii Crize Economice din 1929. Un alt mare fondator al lui Charles Davenport a fost Fundaţia Carnegie, care a finanţat cercetările eugenice până în anul 1939, conform acestui studiu publicat de National Center for Biotechnology Information.

Fundaţia Rockefeller a oferit în mod direct finanţări eugeniştilor germani şi a finanţat chiar şi infamele experimente ale dr. Josef Mengele – conform lui Edwin Black, autorul a două cărţi fundamentale despre istoria mişcării eugenice.

„Eugeniştii americani erau mândri că inspiraseră statul eugenic pur pe care naziştii îl construiau. În primii ani ai Celui de-al Treilea Reich, Hitler şi igieniştii de rasă au construit cu grijă o legislaţie eugenistă modelată după legile deja introduse în America şi susţinute de Curtea Supremă a US.

Medicii nazişti, şi chiar Hitler însuşi comunicau în mod regulat cu egueniştii americani, de la New York până în California, asigurându-se că Germania va urma cu scrupulozitate drumul defrişat de Statele Unite. Eugeniştii americani erau mai mult decât bucuroşi să dea o mână de ajutor”, scrie articolul din The Guardian.

„Acest lucru era în special valabil în cazul eugeniştilor din California, care conduceau programele de sterilizare ale naţiunii şi care ofereau cea mai mare parte a consilierii ştiinţifice pentru regimul lui Hitler. În 1934, pe măsură ce acţiunile de sterilizare din Germania se acceleraseră, ajungând la peste 5000 de oameni pe lună, liderul programelor eugenice din California, CM Goethe, îl copleşea de laude pe ES Gosney, de la Fundaţia de Îmbunătăţire a Oamenilor din San Diego, pentru impactul pe care îl avusese asupra activităţii lui Hitler”, arată acelaşi articol.

Eugenia şi liberalismul

Cei mai ardenţi susţinători ai eugeniei în perioada interbelică erau liberalii şi cei cu vederi foarte „progresiste”, arată Helena Rosenblatt în cartea „The Lost History of Liberalism”.

„În Statele Unite, progresiştii de la Richard Ely la Herbert Croly şi până la Woodrow Wilson erau avocaţi entuziaşti ai eugeniei. Ely cerea îmbrăţişarea unei selecţii artificiale pentru a evita naşterea unor «progenituri viciate» şi susţinea legi care le negau anumitor categorii de oameni dreptul să se căsătorească.

Există anumiţi oameni, scria ea, care „sunt absolut neadaptaţi şi ar trebui să li se interzică să-şi perpetueaze stirpea.” Ely sprijinea şi segregarea celor „neangajabili” în colonii de muncă, şi când acest lucru nu era suficient, propunea remedii chiar mai drastice. „Celor care nu pot munci şi nu se pot supune nu ar trebui să li se permită să aibă copii”, scria Elly.

În anul 1911, guvernatorul statului New Jersey, Woodrow Wilson, a semnat legea pentru sterilizarea obligatorie la nivelul statului, care îi ţintea pe cei „incurabil defectuoşi şi clasele criminale”.

Mulţi, dacă nu toţi eugeniştii erau şi rasişti, în mod deschis. Richard Ely scria că persoanele de culoare sunt „în cea mai mare parte copii mari, şi ar trebui să fie trataţi ca atare”, conform lucrării semnate de Helena Rosenblatt.

În Marea Britanie, Parlamentul a votat în 1903 pentru înfiinţarea unei comisii cu privire la deteriorarea naţiunii. Se credea că „fibra” naţiunii este în declin. Pentru a contracara problema, reformele sociale şi politice erau insuficiente; erau aşadar necesare măsuri mai drastice, de tip eugenic.

John Hobson, unul dintre cei mai respectabili teoreticieni liberali ai epocii, sprijinea prevenirea „procreaţiei anti-sociale”.

„Selecţia celor mai adaptaţi sau, cel puţin, respingerea celor neadaptaţi” era un element esenţial pentru orice formă de progres: „Să abandonezi producerea copiilor în seama iniţiativei private lipsite de orice fel de restricţii este cea mai periculoasă fugă din faţa funcţiilor pe care orice guvern este dator să le practice”, scria John Hobson.

De unde înţelegerea greşită a eugeniei, în prezent

După cel de-al Doilea Război Mondial, când omenirea a aflat despre ororile Holocaustului şi despre lagărele de concentrare naziste, termenul „eugenie” a fost discreditat. Margaret Sanger s-a distanţat repede de mişcarea eugenică şi a încercat să reîmpacheteze „controlul natalităţii” drept o chestiune feministă, fără să susţină în mod direct avortul „la cerere” – asta în parte şi deoarece multe dintre primele feministe priveau în fapt avortul ca pe o formă de exploatare a femeii.

De aceea, în prezent se mai vorbeşte foarte puţin despre eugenie, iar cei care vorbesc o fac adesea fie fără să pună lucrurile în contextul lor mai larg, fie deformând chiar adevărul şi faptele istorice. De exemplu, un documentar recent încearcă să arate că la baza mişcării eugenice din România ar fi stat „familia şi biserica”.

În timp ce este adevărat că eugeniştii au amplificat antisemitismul în România, aşa cum arată articolul, ceea ce nu menţionează documentarul este popularitatea extrem de mare pe care o aveau ideile eugeniste în rândul elitelor şi a intelectualilor din Occident, în perioada interbelică.

În al doilea rând, cei mai mari promotori ai eugeniei nu erau nicidecum intelectualii „tradiţionalişti” sau cei apropiaţi de Biserică (aşa cum sugerează articolul), ci exact aceia cu viziuni foarte „progresiste” – precum George Bernard Shaw, Charles Elliot, Margaret Sanger, Richard Ely, Woodrow Wilson şi multe alte exemple.

În al treilea rând, rădăcinile mişcării eugenice nu sunt nicidecum în idealurile naţionale, ci în filosofia evoluţionistă a lui Charles Darwin.

În al patrulea rând, în România nu au avut niciodată loc programe de sterilizare forţată a unor categorii de oameni. Astfel de programe au avut loc în Statele Unite (pionierii programelor de sterilizare fiind eugeniştii americani), în Canada, Suedia, în Germania nazistă şi în alte ţări, sub influenţa şi presiunea elitelor „progresiste”; în România interbelică au circulat idei eugeniste prin diverse reviste şi cercuri academice, însă niciodată nu au fost votate legi eugenice şi nu s-au desfăşurat programe sistematice de sterilizare a unor categorii de populaţie.

În sfârşit, creştinii se numărau de obicei printre categoriile pe care eugeniştii ar fi dorit să le reducă numeric sau chiar să le extermine – parte pentru că ei considerau viziunea lor asupra lumii drept „reacţionară” (opunându-se „progresului”), şi parte pentru că familiile creştine aveau în opinia lor prea mulţi copii.

Aşadar, nu este doar inexact, ci este o nedreptate să afirmi că „familia şi biserica” ar fi stat la baza filosofiei eugenice.

Cătălin Sturza: EUGENIA, o pseudo-ştiinţă foarte „cutting edge” (II)

Citește mai multe opinii de Cătălin Sturza

8 citate șocante din opera lui Margaret Sanger, fondatoarea mișcării contraceptive

Pastorii de culoare cer îndepărtarea bustului lui Margaret Sanger de la Muzeul Smithonian, pe motive de rasism

În SUA, femeile afro-americane avortează de patru ori mai mult decât cele albe, iar Planned Parenthood le încurajează


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button