Marxism culturalreligie

Cătălin Sturza despre campania McCann: Pe medici i-a iritat și pe ceilalți i-a speriat. În loc de viață și „sanctitate”, trimite la moarte și blasfemie

de Cătălin Sturza, Facebook

O agenție de publicitate din România (una din cele mai „de fițe” de pe piață) a lansat o campanie care chipurile ar „celebra” eforturile medicilor în lupta cu noua coronavirus. Campania conține imagini și simboluri religioase folosite în contexte care frizează blasfemia. Imediat după lansarea ei au apărut foarte multe reacții negative, inclusiv în rândul medicilor, care ar fi „beneficiarii” simbolici ai campaniei. Acest fapt îmi arată, din capul locului, că această campanie și-a ratat ținta. Formulez câteva observații, pe marginea ei.

  • Campania are un iz age new age, combinând simboluri religioase din creștinism, hinduism și budism. Sensul ar fi acela de „sanctificare” a medicilor, pe post de martiri sau de mucenici. Însă simbolurile folosite par să sugereze o interpretare exact pe dos. „Aura” medicilor este reprezentată, de exemplu, de noul coronavirus care aduce cu un soi de insectă. Adică e reprezentată de molimă, frică și moarte, iar reacția e una de repulsie. În plan teologic, sensul sanctității este unul opus, „aura” sfinților din icoane reprezentând lumina dumnezeiască; ea poate simboliza normalitatea (și sănătatea) sfințeniei, curajul (biruința) și viața. Campania pare, astfel, să transmită un mesaj exact pe dos, ofensator la adresa medicilor.
  • Campania folosește imagini și simboluri criticate de-a lungul crizei coronavirus, precum camerele de luat vederi. Personalități precum Giorgio Agamben sau Mircea Miclea ne-au avertizat, în ultimele luni, asupra riscului alunecării pe o pantă totalitară, spre o societate de tip panopticum (Michael Focault), o societate a supravegherii. Susține această campanie o viziune de tip totalitar?
  • Se remarcă și constanta obsesiei germofobe, prin prezența în toate imaginile a unor elemente precum masca, mănușile, dezinfectantul și costumele medicale. Dacă această campanie vrea să încurajeze și să „întărească” oamenii în timpul acestei situații de criză, este oare o idee bună să alimentezi astfel această obsesie?
  • Unul din posterele campaniei folosește icoana Pantocrator în sens mundan și la limita blasfemiei. Cuvântul Pantocrator provine din limba greacă și se traduce prin „Atotstăpânitorul” sau „Atotțiitorul”. Icoana face trimitere la cuvintele lui Hristos, care afirmă: „Eu sunt alfa și omega, începutul și sfârșitul”. Ne spune, cumva, această campanie, că asistăm la începutul unei noi lumi, sau a unei noi „normalități”? (a se vedea și simbolurile de tip panopticum de mai sus, și obsesia germofobă). „Normalitate” pe care ar trebui să o celebrăm? Și căreia ar trebui de fapt să ne închinăm cu toții?

Observ, în treacăt, și că din campanie lipsește orice imagine care să facă trimitere la profetul Mahomed sau la Islam. Asta nu dovedește oare că oamenii care au creat-o erau conștienți că această campanie va ofensa sensibilități religioase – ba chiar urmăreau, poate, acest lucru? (dar având grijă, în același timp, să nu atingă vreo sensibilitate „corectă politic”).

Campanii similare au folosit, în Belgrad de exemplu, imaginea unor medici – fapt absolut luădabil. Ce sens are, în acest context, folosirea unor imagini religioase? Ne sugerează oare nu sanctificarea medicilor, ci „consacrarea” unei noi (pseudo)„religii”, covid-19?

Sunt doar câteva întrebări. Dacă această campanie a intenționat să „celebreze” medicii, a reușit mai degrabă să-i irite și să îi facă pe mulți dintre ei să protesteze. Dacă a vrut să ne încurajeze pe noi, mai degrabă a reușit să ne accentueze anxietatea. Și dacă a vrut să ne vorbească despre viață, „sanctitate” și normalitate – a reușit de fapt să ne vorbească despre moarte, blasfemie și despre o falsă „normalitate”, de tip distopic. Pe care, sunt sigur, nimeni nu și-o dorește.

P.S.: Ar fi interesant să aflăm și ce instituție a plătit pentru această campanie și în ce scop. Afișajul de tip outdoor nu este deloc un ieftin – în fapt, în lumea publicității și a marketingului, acesta reprezintă chiar un „lux”. Este o campanie plătită de un client (municipalitatea? un client privat?) sau este o campanie pro bono, asumată ca atare de agenție? Care este obiectivul ei? Urmărește să creeze awareness? Are alt obiectiv? Aceste lucruri ar trebui să fie transparente și cred că este dreptul opiniei publice să le afle.

Citește mai multe opinii de Cătălin Sturza

Dr. Adina Alberts despre campania McCann: „Această campanie ne dezgustă și NU, nu onorează pe nimeni! Noi suntem credincioși, nu suntem DUMNEZEI!”

Un medic rezident despre campania McCann: „Trist. Urât. Jignitor”

Panouri din București și Iași

Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Taguri

One Comment

  1. Horror ! Ce deraiat a imaginat asa ceva? Imagini apocaliptice, ce nu au nimic în comun nici cu partea artistică, iar despre mesajul transmis ce să mai vorbim ! Pur și simplu jignește medicii și sperie lumea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button
Close