criza de sarcină

Cât costă o viață de copil? Uneori, doar implicare

Ionuț Aurelian Marinescu, Ziarul Lumina, 10 decembrie 2017 – Despre munca de a da o șansă la viață unor copii încă nenăscuți există oameni care îți pot vorbi concret. Ei sunt tot mai numeroși astăzi în România. De la ei poți afla cum tragedia duhovnicească și morală ce implică un avort poate fi prevenită și convertită în fericirea inestimabilă de a ține în brațe o viață nouă și de a simți aproape în momentele de grea cumpănă ale vieții pe cineva inimos și darnic pe care până ieri nici nu-l cunoșteai. Ei sunt acum alături de cei care au nevoie de sprijinul lor.

Inspirați de Dumnezeu și trăgând cu ochiul la modelul organizațiilor sociale din afara țării, acești pionieri ai revalorizării vieții încep să se organizeze și în capitala noastră, un exemplu demn de urmat fiind Centrul de consiliere pentru părinți și copii „Sfânta Alexandra Împărăteasa”, care în toamna aceasta și-a deschis larg porțile pentru a le sprijini pe femeile care ar dori să nu avorteze, dar suferă presiuni de pretutindeni și de tot felul pentru a-și adormi conștiința și a-și ucide viitorii prunci.

Un loc odihnitor și dătător de viață

Situat pe strada Virgiliu nr. 81, nu departe de stația de metrou Eroilor, Centrul de consiliere „Sfânta Alexandra Împărăteasa” oferă servicii de consiliere psihologică și asistență socială femeilor în criză de sarcină pentru a le ajuta să depășească acest mare impas. Personalul nu este numeros, dar compensează prin dăruire și specializarea în domeniu și mai ales prin dedicarea cauzei căreia îi slujește.

Venind aici și stând de vorbă mai întâi cu Alexandra Nadane, director executiv al centrului, am realizat și mai mult profunzimea și gravitatea problemei. „Criza de sarcină este o perioadă dificilă în viața unei femei care se confruntă cu o sarcină neașteptată. Pe lângă surprinderea pe care o presupune aflarea veștii că este însărcinată în mod neașteptat, mai apar uneori și presiunile familiei, ale partenerului, ale celor din jur, presiuni la locul de muncă, amenințări cu concedierea, insecuritate financiară și alte probleme, la care se adaugă teama de viitor, frica zilei de mâine, care de multe ori efectiv o copleșesc. Atunci femeile nu știu ce să facă. Li se pare că singura soluție pe care o au la îndemână este avortul. Foarte multe nici nu doresc să facă acest lucru, dar li se pare că nu au nici o altă ieșire”, ne-a declarat directoarea centrului.

Tot de la ea am aflat că la ora actuală există în România deja peste 30 de centre de acest fel, însă nu toate sunt acreditate, cum este cazul centrului din București, pentru că multe dintre ele funcționează doar cu voluntari, neavând încă un personal calificat și nici programe sociale pe măsură. „Nevoia este foarte mare. Practic, ideal ar fi ca în următorii ani să existe un centru pentru femeile în criză de sarcină în fiecare județ. De ce? Pentru că este necesar ca orice femeie care este într-o situație de criză de sarcină și consideră că are nevoie de ajutor să aibă un loc aproape de ea la care să apeleze și să ceară sprijin. Este foarte greu din București, din Iași sau din Baia Mare să oferi sprijinul unei femei din Reșița, de exemplu. Din acest motiv, la sfârșitul lunii septembrie noi am organizat un training, susținut de două doamne din America, de la Heartbeat International, cea mai mare organizație de centre de consiliere din America; au peste 1.800 de centre. Acest training a reunit în jur de 80 de asistenți sociali, psihologi, voluntari pro-viață din România și din Republica Moldova care vor să se implice în deschiderea unor astfel de centre. E foarte important ca femeilor să li se ofere opțiuni, să știe că pot beneficia de un sprijin și că au soluții la îndemână”, a mai adăugat Alexandra Nadane.

Inspirat de exemplul „Heart­beat International”, grație căruia în America numărul centrelor de consiliere pentru femei în criză de sarcină este de trei ori mai mare decât numărul de clinici specializate pe avorturi, Centrul de consiliere „Sfânta Alexandra Împărăteasa” și-a pus în lista de priorități pentru viitorul apropiat sprijinirea creării a cât mai ­multe centre de acest fel și în România și elaborarea de programe sociale cât mai aplicate la nevoile viitoarelor mămici. „Până nu se creează niște ­programe de sprijin care să ofere ajutor concret femeilor în criză de sarcină nu putem spune că vom rezolva această problemă. Avem un trecut destul de regretabil, în sensul că dintre noi lipsesc aproape 22 milioane de vieți, iar în România lipsa de sprijin este cumva la fel de mare pe cât este această cifră a avorturilor. Am observat însă că în ultimele luni s-au deschis prin țară noi centre de acest gen, ceea ce este extraordinar. Sunt centre atât ortodoxe, cât și de alte confesiuni. Sperăm ca numărul lor să crească de la an la an.”

Societatea românească și atitudinea pro-viață

Receptivitate față de acest proiect din partea societății românești există, căci fără câțiva oameni de suflet din cadrul ei centrul n-ar fi putut nici măcar exista. Este nevoie însă de mai mult, iar pentru succesul acestui demers Alexandra Nadane pledează pentru o mobilizare generală și o implicare concretă a tuturor forțelor pro-viață din țară: „E nevoie să trecem de la convingere la fapte. E nevoie de mai mulți oameni care, pe lângă faptul că sunt pro-viață, să se implice, iar dacă nu se implică ei personal, măcar să sprijine material, prin promovare, prin distribuirea informațiilor referitoare atât la centrul nostru, cât și la celelalte centre de consiliere care există”.
Cât despre implicarea statului, directoarea centrului consideră că ar fi de dorit să existe și în România un context legal concret pentru facilitarea înființării unor astfel de centre dedicate femeilor aflate de criză de sarcină. O altă doleanță, deja exprimată cu ocazia marșurilor pentru viață din anii trecuți, este ca femeile însărcinate să beneficieze de o indemnizație care să le asigure nevoile legate de alimentație, locuință, investi­gații și tratamente medicale, de tot ce este nevoie pentru a duce sarcina la bun sfârșit.

Deși nu există încă o statistică la nivel național privind numărul de beneficiare ale acestor centre, ele nu sunt puține, iar promovarea acestor locuri care salvează vieți ar trebui să constituie un interes național.

Despre nevoile mamelor în criză de sarcină care au trecut deja pragul Centrului „Sfânta Alexandra Împărăteasa”, directoarea instituției ne-a mai declarat: „Sunt deja câteva zeci de persoane care vin, însă ele au nevoi diferite. Unele au nevoie pe moment să primească un sprijin pe o perioadă foarte scurtă de timp și apoi ies din program, altele au depășit o situație de criză de sarcină din trecut, dar au nevoie să se integreze pe plan social, să-și găsească de lucru, să-și găsească ele un echilibru, pentru că, de multe ori, deși a trecut perioada de criză de sarcină, ele se confruntă în continuare cu depresie sau cu alte probleme emoționale care le afectează viața. Vin îngrijorate, speriate, în situație de incertitudine, încercând să găsească un ajutor. Uneori, le ajutăm sprijinindu-le în relația cu părinții sau cu partenerul, astfel încât lucrurile să se îmbunătățească. Chiar sunt situații în care, deși părinții au fost împotrivă, n-au sprijinit-o sau chiar au dat-o afară din casă pe tânăra în criză de sarcină, iar în urma discuțiilor și a contri­buției pe care a avut-o și psihologul în această relație cu părinții, lucrurile s-au liniștit”.

Bărbații, o prioritate în găsirea unei soluții

Proiectele centrului îi vor viza însă și pe bărbați: „Sperăm ca pe viitor să avem programe care să responsabilizeze tații copiilor, pentru ca bărbații să-și dea seama care este rolul lor și de ce este nevoie să încurajeze femeile în criză de sarcină și nu să le preseze să facă avort. Este foarte important în criza de sarcină să intervii și să oferi sprijin. Sunt multe femei care nu au mai făcut avort pentru că a fost cineva acolo care le-a spus: «Sunt alături de tine! Te ajut să crești acest copil!» Din acest motiv noi credem că activitatea acestor centre este necesară și esențială, pentru că oferind puțin sprijin putem contribui la salvarea unor vieți”.

Deși centrul oferă în primul rând sprijin și consiliere psihologică și socială, atunci când resursele îi permit, oferă femeilor în criză de sarcină și trusouri la naștere pentru bebeluși, produse de îngrijire pentru primele lor luni de viață, hăinuțe și alte tipuri de ajutor material, cum ar fi decontarea unor ecografii.

Ajutorul acordat viitoarelor mămici trebuie să fie cât mai personalizat: „Vrem să creăm o bază de unde să putem face grupuri cu nevoi specifice pentru mămici. Dacă sunt adolescente care sunt însărcinate, ele au nevoie de un grup aparte, pentru a putea interacționa, a se putea destăinui și pentru a putea să existe un efect terapeutic al grupului respectiv”, ne-a declarat Mirela Andrei, asistentul social al centrului. Cât despre diversitatea cazurilor de rezolvat, asistentul social a mai adăugat: „Avem parteneriate semnate cu Centrul Diaconia al Arhiepiscopiei Bucureștilor, către care am putut să trimitem acest caz și să se ocupe specialiștii de acolo. La fel, avem parteneriate încheiate cu DGASPC-urile Bucureștiului. Și de acolo primim cazuri. Avem cazuri de mămici minore care au născut și care au nevoie de consiliere psihologică, de consiliere socială. Fie nu sunt susținute de familie și de tatăl copilului, fie nu au abilitățile necesare pentru a se descurca cu bebelușul și au nevoie de sprijin în acest sens. Mămicile intră în programul nostru, dacă considerăm că le putem ajuta cu ceva, și, cu proces-verbal, primesc din partea centrului o anumită donație, fie în bani, fie în alimente, șervețele umede, scutece sau hăinuțe”.

Grijă și profesionalism în slujba mamei

Atât femeile în criză de sarcină, cât și cei care vor să facă donații sau să devină voluntari ai acestei frumoase lucrări intră în contact cu Ioana-Otilia Chiselev, secretara centrului și responsabila privind relațiile cu publicul, care ne-a împărtășit câteva impresii despre activitatea pe care o desfășoară aici: „M-am bucurat foarte mult când am văzut că foarte multe mămici cu copii mari sună și doresc să doneze bani sau tot felul de lucruri. Am primit recent un cărucior, cădițe, scutece și șervețele. Am avut chiar și o bunicuță care a sunat recent, dorind chiar să boteze un copil, dacă este cazul”.

Tot secretara, proaspăt absolventă a Facultății de Psihologie, ne-a vorbit și despre importanța profesionalismului în inițierea dialogului telefonic cu femeile aflate în criză de sarcină și despre asigurarea unui cadru intim în care să-și poată împărtăși cât mai deschis situația cu care se confruntă.

Promovarea salvării unor viitoare vieți

Campania de promovare a Centrului de consiliere pentru părinți și copii „Sfânta Alexandra Împărăteasa” se află în plină dezvoltare. Alături de clasicul cont de pe rețeaua de socializare www.facebook.com/centrulalexandra, de contactul telefonic direct (0748.885.055) și de site-ul său ingenios ilustrat www.centrulalexandra.ro, unde cei interesați pot găsi atât detalii despre serviciile și proiectele propuse, cât și modalitățile de implicare prin donații sau voluntariat, centrul își îndreaptă atenția și către campusurile universitare ale Capitalei, reușind începând cu 15 noiembrie să aibă chiar la stația de metrou Grozăvești un panou publicitar cu imaginea centrului și un mesaj adresat mamelor aflate în dubiul de a-i păstra pe viitorii lor prunci.


Vă rugăm să ne sprijiniți trimițând mărturii
sau îndemnând persoanele cunoscute
care au trecut prin criză de sarcină să trimită mărturii la 101marturii@gmail.com

Mărturiile se vor publica la FemeiFericite.com sau AvorturiRegretate.ro
Numele și datele personale nu vor fi făcute publice decât la cerere.



Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Taguri

Articole relaționate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *