A avea doi fii cu sindrom Down ne-a adus mai multă bucurie în viața noastră decât ne-am fi putut imagina vreodată!

 Down

2 iulie 2014, International Down Sindrome Coalition

Lorraine, mama lui Connor și a lui Cooper ne-a povestit:

Dumnezeu ne-a binecuvântat cu 3 copii biologici. Apoi, în anul 2008, El ne-a deschis ochii către copiii orfani. Dumnezeu ne-a  binecuvântat în plus cu 8 copii care s-au alăturat familiei noastre prin adopție. Cei mai mulți dintre aceștia sunt copii cu nevoi speciale. Unul din ei a petrecut cu noi doar 7 luni înainte ca Dumnezeu să o ia la El în mai 2010, în urma unor complicații după operația pe cord deschis.

Cooper și Conner au intrat în familia noastră în mai 2012 (ambii au fost adoptați din Ucraina). Ambii băieți erau aproape morți atunci când i-am adoptat.

Conner este băiatul îmbrăcat ca Bob – Tomata. Punctul lui forte este că reușește să farmece persoanele din jurul lui cu zâmbetul lui prețios și să umple camera de bucurie prin simpla lui prezență. Conner este un erou. El era aproape mort când noi l-am adoptat. Avea 6 anișori și cântărea doar 7,3 kilograme (normal era să aibă 21 de kilograme). Când l-am adoptat, organele lui deja începuseră să nu mai funcționeze bine. După ce a venit din Ucraina, a petrecut o săptămână în spitalul de copii din orașul nostru, unde a început să fie hrănit adecvat. Conner s-a născut cu o problemă la inimă care s-a rezolvat spontan pe vremea când era încă în Ucraina. El are și gastropareză (stomacul lui nu digeră alimentele și nu elimină conținutul în duoden) și hipotiroidism. Conner nu lasă niciuna din aceste probleme să îl doboare. El este plin de bucurie și dragoste. El este o adevărată binecuvântare pentru toți cei care îl întâlnesc.

Cooper este băiatul îmbrăcat ca Larry-Castravetele în poza de mai sus. Punctul forte al lui Cooper este perseverența. El a trecut prin tot soiul de încercări. Cooper a fost născut cu picior varus equin bilateral care nu a fost tratat atunci cân era în Ucraina Primii şase ani ai vieții sale, Cooper i-a petrecut închis într-un pătuț, fără niciun fel de stimulare emoțională sau intelectuală, fără jucării și fără dragoste. El nu putea sta în poziție verticală din cauza problemei de la picioare. Când noi l-am adoptat, aproape de vârsta de 7 ani, el cântărea doar 9,5 kilograme (normal ar fi fost 23 de kilograme). Problema de la picioare a fost rezolvată în primele 3 luni de când l-am adus acasă și Conner a început să meargă singur chiar în același an. El are autism, hipotiroidism, anemie și o tulburare de somn. De asemenea, el era și subnutrit atunci când l-am adoptat. Acesta a fost motivul pentru care el a și fost internat la spitalul de copii timp de o săptămână.

Cooper și Conner nu vorbesc și prezintă un retard sever din cauza celor 6 ani de instituționalizare. Totuși, noi credem că deja visele lor au un răspuns: au o FAMILIE!

A avea doi fii cu sindrom Down ne-a adus mai multă bucurie în viața noastră decât ne-am fi putut noi imagina vreodată. Toți sunt valoroși în ochii lui Dumnezeu

Traducere: Mihaela Bîrsan

********************************************************************************************************

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

În măsura posibilităților dumneavoastră, vă rugăm să sprijiniți financiar acest sait.

, , , ,

No comments yet.

Lasă un răspuns