valorile familiei

Anthony Steen: Victimele traficului de persoane provin exclusiv din familii disfuncționale

Anthony-Steen

de Stiripentruviata.ro, aprilie 2014

Discursul ținut de Anthony Steen, președintele Fundației Britanice pentru Combaterea Traficului de Persoane, la conferința internațională „Traficul de persoane: o amenințare la adresa valorilor familiei” (intertitlurile aparțin redacției)

Doamnelor și Domnilor,

E o mare plăcere să mă aflu în această clădire și să particip la această conferință.

În minutele alocate, aș vrea să schițez ce înseamnă sclavia modernă în lume și în Europa, apoi mă voi referi în mod specific la România.

Nu vă povestesc despre cariera mea, care e destul de plicticoasă. Doar vă spun că am fost parlamentar timp de aproape 35 de ani și mă aflu aici ca trimis special al Ministerului de Interne din Marea Britanie.

Când m-am retras din activitatea politică, am crezut că pot să atârn în cui armele. Dar vă spun un secret: să nu vă pensionați. Abia atunci veți deveni din ce în ce mai ocupați! Vi se va cere să faceți tot mai multe lucruri. Bineînțeles, și fără bani! (râsete în sală)

Sclavia e azi de zeci de ori mai amplă decât în secolul al XIX-lea

În primul rând, să vă spun despre sclavie și comerțul cu sclavi. În Marea Britanie, a fost abolită în 1805. Comerțul ca sclavi ca și cu o marfă a fost abolit prin legea inițiată de William Wilburforce în Camera Lorzilor. Toate țările care făceau parte din Commonwealth au adoptat legea, iar apoi întreaga lume.

V-aș spune că azi sclavia este de 10 până la 20 de ori mai amplă ca fenomen decât era la data abolirii ei. Trebuie să credem statisticile emise de ONU și de organizațiile internaționale. Toate acestea vă vor spune că (sclavia modernă) este un fenomen cu o amploare de 10-20 de ori mai mare decât era la data abolirii sale oficiale.

În al doilea rând, ce înseamnă traficul de persoane? O definiție mai adecvată ar fi aceea de sclavie modernă. Pentru că asta este. Traficul de persoane e de fapt sclavie modernă, iar diferența între ceea ce era la 1805 și ceea ce este acum e foarte simplă: în 1805, era legal și la vedere: pe străzi, la câmp, în casele oamenilor. Era acceptată ca un mod de viață. Și ar mai trebui să știți că guvernul britanic i-a despăgubit pe proprietarii de sclavi când a abolit sclavia. Așadar, guvernul a folosit banii contribuabililor pentru a-i compensa pe proprietarii de sclavi pentru pierderea lor. Imaginați-vă cum ar fi să se întâmple asta azi!

Traficul de copii și infracționalitatea

Acum, ce este sclavia? Cum o definim când vorbim despre ea? Unii oameni consideră că duc o viață de sclav: se duc zilnic la muncă în mașina lor, stau la birou. Ți se poate părea că ești sclav. Dacă mai ești și controlat de șef… Dar noi nu despre asta vorbim, ci despre peroane complet controlate, care nu au niciun fel de libertate și care muncesc din greu zi și noapte, pentru a obține bani care ajung în buzunarul altcuiva. Cineva care le controlează total viața.

Și nu e vorba doar de sclavie sexuală, deși aceasta reprezintă o mare parte din fenomen. Și o mare parte din sclavele sexuale provin din România. E vorba și despre sclavia copiilor. Ca parte a activității mele de parlamentar, mi s-a permis să mă alătur muncii polițiștilor din Londra. Am fost de departe cel mai vârstnic polițist din Londra. Poți face șase până la opt săptămâni pe an aceasta, ca să vezi cum e munca de polițist. Am mâncat mai mult pui prăjit la patru dimineața decât am mâncat în toată viața mea. Sunt uimit de abilitatea poliției noastre metropolitane de a mânca pui de la KFC în cantități industriale, la primele ore ale dimineții!

Cifre estimative

Dar mai fac și o muncă grozavă acești polițiști, aflați în primele rânduri ale luptei. Aceștia au identificat pe străzile londoneze vreo 1.000 de copii aflați în situația lui Oliver Twist – precum copiii lui Fagin din cartea lui Dickens, aceștia cerșesc, fură din magazine sau de la ATM-uri (automatele bancare de distribuție a banilor lichizi). La această din urmă activitate sunt foarte pricepuți. Te duci, introduci cardul și codul PIN, iar ei te bat pe umăr, tu te întorci, iar ei îți fură banii pe care mașina tocmai i-a livrat. Un băiat sprinten și simpatic, de 13, 14 sau 15 ani, poate câștiga pentru traficantul lui până la 70.000 de lire sterline, adică 90-100.000 de euro, pe an.

Am participat la nu știu câte raiduri. Nu știu de ce poliția face toate raidurile la 06:00 dimineața. E cea mai teribilă oră. Întotdeauna își fac raidurile la prima oră a dimineții. Se pare că le place să se trezească la prima oră, așa că făceam raiduri la 06:00 dimineața. Cu ocazia acestora, găseam zeci și zeci de copii români, majoritatea de origine romă, dar nu toți. Dormeau în paturi supraetajate, câte 12 într-o casă și erau trimiși „la muncă” zilnic, adică să le ia banii englezilor.

Vorbeau mai multe limbi, mai ales engleza și spaniola. Și când devenea prea greu la Londra, erau trimiși la Madrid, deoarece există o interconexiune între Londra și Madrid. Pe moment, pot să vă spun că nu se mai găsesc la Londra, așa că presupun că se află la Madrid, deși ar putea fi și la Roma. Sunt cam 1.000. O unitate secretă a poliției londoneze are o bază de date cu fiecare dintre ei. Sunt fete și băieți, iar poliția știe cine sunt.

Dar la Londra, pe Oxford Street, nu poți aresta o fată în vârstă de 15 ani, deoarece își cunosc drepturile. Am încercat să arestez o astfel de fată, iar ea mi-a replicat: „Nu mă poți aresta. Poți doar să mă duci la un adăpost”. Am dus-o într-un astfel de loc, care ținea de poliția londoneză, iar acolo a negat că ar vorbi engleza. Din fericire, fiindcă am multe cunoștințe în România, mi-am putut suna un prieten profesor, care vorba dialectul ei. Astfel am putut vorbi cu ea. Am aflat că ieșea zilnic pe străzi la cerșit. Purta o rochie tradițională, așa că era ușor de recunoscut. Iar căminele de copii englezești nu o puteau primi, oricum, deoarece erau pline.

Așadar, avem de a face cu trafic de copii – de obicei, aceștia sunt puși sub controlul unui unchi – cel puțin așa se pretinde, dar nu se știe dacă e unchiul adevărat. Copiii sunt vânduți de familiile lor pe 7-8.000 de euro acestuia, care se angajează să crească și să educe copilul. Acesta însă nu merge nicio zi la școală, ci devine expert la furat.

Aspecte ale sclaviei moderne

Există sclavi sexuali, sclavi copii și sclavi domestici. O mulțime de oameni sunt teribil de abuzați de către proprietarii de case și apartamente, care își abuzează bonele și menajerele, pe care le pun în bucătărie, fără niciun pic de timp liber, fără a putea ieși din casă neînsoțite, adevărate prizoniere în casele respective.

Sunt tot mai mulți astfel de oameni, mai ales pe la ambasade am mai găsit, deoarece orice se întâmplă pe teritoriul acestora nu poate intra sub incidența legii, statul britanic neavând jurisdicție acolo. Așadar, sclavia menajerelor, femei sărace, este și ea o problemă.

Nu în ultimul rând, există și bărbați sclavi. Sunt 40% din totalul sclavilor moderni din Marea Britanie. Sunt bărbați proveniți de la căminele de copii, disfuncționali, cu probleme psihice.

Valorile familiei, importante pentru prevenirea sclaviei moderne

Ceea ce au toate victimele în comun este că ele provin din familii disfuncționale, cum ar fi cele în care mama e bețivă, iar tatăl nu este prezent.

Așadar, într-o măsură foarte mare, valorile familiei sunt importante. Aceștia nu au familii care să-i susțină. Sau au familii disfuncționale, care nu îi pot susține sau nu au nicio rudă.

Cifrele traficului de persoane la nivel mondial

Nu avem statistici referitoare la numărul real al acestor persoane, dar știm că industria aceasta subterană are o cifră de afaceri estimată la 38 de miliarde de dolari pe an. Este a doua ca mărime dintre activitățile criminale din lume.

Se apropie de cifra de afaceri obținută din traficul de droguri. Este în creștere și se desfășoară departe de ochii noștri, în ascuns, în subteran, în timp ce în secolul al XIX-lea era în întregime vizibilă. Acestea au în comun exploatarea ființelor umane. Este cea mai bună definiție a traficului de persoane: exploatarea și controlul de ființe umane. Toată lumea acceptă asta, inclusiv liderii politici de top.

Măsuri politice la nivel european

Consiliul Europei a ținut chiar o convenție în 2006, cerând includerea traficului de persoane în legile fiecărui stat, iar statele au fost de acord.

Ulterior, în 2012, UE a adoptat o directivă pe care toată lumea a fost încântată să o semneze, dar apoi nu a mai realizat nimic pe baza ei. Este o trăsătură comună: la nivel decizional de vârf, toți cunoaștem problema. Toți cei care suntem prezenți aici vom cădea de acord c este îngrozitor ceea ce se întâmplă. Dar, când vine vorba să facem ceva concret în legătură cu asta, avem puteri limitate. Nu putem face ceva decât atunci când apare o victimă. Atunci te oferi să ajuți victima, dar aceasta dispare din nou. De aceea, suntem încântați că însuși papa conduce o campanie de conștientizare pe această temă la Vatican.

Cu toate acestea, politicienii și ONG-urile nu au fost invitate, adică au exclus de la conferință cam jumătate din societate. Cu toate acestea, se va vorbi despre aplicarea legii.

Dificultățile în combaterea traficului de persoane

Cheia aplicării legii este poliția. Dar aceștia trebuie să știe ce caută. Dar majoritatea polițiștilor nu au nicio idee cu privire la ceea ce ar trebui să caute. Nici în Europa, nici în Marea Britanie. Singurul loc în care poliția știe exact ce caută este Israelul. Poliția israeliană din Tel Aviv participă la un training de trei zile pentru a învăța să recunoască victimele traficului de persoane. Ei au reușit să combată cu succes traficul de persoane la Tel Aviv. Dar acesta s-a mutat în altă țară. Problema este că, atunci când poliția este alertată și reușește să combată fenomenul într-o țară, nu face decât să-l disloce.

Așadar, ne preocupă ce putem face în continuare. Dacă arestezi traficanții, nu faci nimic. Mai bine le confiști averea. Iar aceasta este formată din marfă vie, din persoane, nu din bani. Pentru ei, oamenii, la fel ca animalele, înseamnă bani. Trebuie să le iei persoanele, ca să nu mai aibă acces la bani. Dar exact la asta nu ne prea pricepem. Doar dacă le confiști „activele”, începi să combați traficul de persoane.

Comunitățile trebuie să lupte împotriva traficului de persoane. Acesta este greu de combătut tocmai pentru că nu se vede.

Altă problemă e că nu știi ce cauți. De aceea, combaterea poate deveni extrem de dificilă. Și vreau să-i mulțumesc profesorului Angel Tîlvar (Președintele Grupului Ecumenic de Rugăciune din Parlamentul României) și domnului Valeriu Zgonea (Președintele Camerei Deputaților) pentru că, alături de alți parlamentari români, au fost în fruntea unei campanii românești de conștientizare a fenomenului.

Următoarea problemă este că nu vom câștiga bătălia fără familii unite și fără crearea de slujbe și de sesiuni de specializare. Există o mulțime de persoane traficare atât în Anglia, cât și în România. Ele au toate în comun faptul că provin din familii dislocate și risipite. Alți factori pe care victimele le au în comun este că dețin o educație precară și provin din zone unde nu se găsesc slujbe.

De aceea, când apare un băiat care îi promite să o ia în Anglia, fiindcă o iubește la nebunie, ea merge cu el, deoarece nu mai sunt restricții la călătorie în UE pentru români. Acolo, el o vinde unui pește. Și trebuie să vă spun că România este pe locul doi ca țară de proveniență a femeilor traficate în Anglia. Și sunt vândute de familie sau de iubit. Nu au unde să se ducă. Noi avem familie și de aceea ne e foarte greu să înțelegem ce înseamnă pentru aceste ființe să nu aibă unde să se ducă, oricum. Nu au unde să se ducă.

Anul trecut, în Marea Britanie, polițiștii au identificat 1.747 de victime din 112 țări. Este doar o zecime, probabil că vin cam 10.000 pe an. Întrebarea este cât de sigure mai sunt granițele noastre.

Ce putem face

Acum, când înțelegeți cât de importante sunt valorile familiei, aș vrea ca, plecând de aici, să vă gândiți ce puteți face în legătură cu asta. Primul lucru pe care îl puteți face este să îi face viața dificilă reprezentantului vostru din Parlament. Știu că aveți puterea asta. Faceți o campanie de mesaje către parlamentari, întrebându-i de ce nu fac mai mult pentru combaterea traficului de persoane. În al doilea rând, poliția ar trebui să fie mult mai proactivă. Pot să vă spun că poliția română e foarte bună la combaterea acestui trafic. Am chiar stabilită o delegație la Cluj, la o pușcărie de femei care au devenit traficante de persoane pentru a scăpa ele însele de sclavie, recâștigându-și libertatea. E vorba de România, sub ochii voștri.

Așadar, este o boală de proporții. Dar sunt încântat că-l aveți aici pe Romulus (Ungureanu), un adevărat expert în combaterea traficului de persoane și care, din câte am auzit,  face o treabă excelentă în guvern, la Ministerul de Interne, încercând să aducă laolaltă toate forțele implicate. Sunt foarte impresionat de ceea ce face el și dr. Tîlvar.

Introduceți o moțiune în Parlament și implicați Parlamentul, bisericile și societatea civilă în combaterea fenomenului. Invitați-i să facă mai mult în acest scop!

Citește și discursul pe această temă prezentat de Leo van Doesburg, de la Mișcarea Politică Creștină din Europa, la conferința internațională pe tema traficului de persoane care a avut loc pe 2 aprilie 2014 la Palatul Parlamentului din București

Mai jos găsiți extrase din lucrările conferinței:

Interviu exclusiv cu Antoine Renard, președintele FAFCE: „Tăierea investițiilor în politici familiale va avea costuri sociale mai mari în viitor”

Mesajul lui Antoine Renard, președinte FAFCE, pentru România: „Faceți asociații familiale și implicați-vă în crearea de politici favorabile familiei”

„Chestiunea căsătoriei și cea a filiației țin de realitate, nu de părerea personală”. Interviu exclusiv cu Ludovine de la Rochère, președinte La Manif pour Tous

Ludovine de la Rochère: Secretele succesului La Manif pour Tous, o mișcare în apărarea familiei

“Marriage and Filiation Are Factual Realities, Not A Matter of Opinion”. Exclusive Interview with Ludovine de la Rochère, President of French La Manif pour Tous Movement

„Familia, încotro?” – discursul Georgetei Gavrilă, fost prefect al Capitalei, la conferința dedicată traficului de persoane și valorilor familiei

“What to Do with Today’s Family?” – Speech Held by Georgeta Gavrila, Former Prefect of Bucharest, Romania’s Capital City, at the International Conference “Human Trafficking: a Threat to Family Values”

Anthony Steen: Victimele traficului de persoane provin exclusiv din familii disfuncționale

Antoine Renard, președinte FAFCE: „Leagăn al demnității, familia este cea mai bună organizație pentru apărarea drepturilor omului pe care o cunosc”

Leo van Doesburg, ECPM: Majoritatea prostituatelor se prostituează fără a dori aceasta, iar legalizarea prostituției și extinderea UE au dus la creșterea traficului de persoane – cele mai multe victime, din România

Raport European despre Exploatarea Sexuală și Prostituție și Impactul Acestora Asupra Egalității de Gen

 

 

 


Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Taguri

Articole relaționate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *