teoria genului

Ana-Corina Săcrieru: Ideologia de gen (devenită normă juridică în România) și referendumul pentru căsătorie (clarificarea termenului de „soți”)

Validarea referendumului pentru căsătorie va combate Convenția de la Istanbul în propriii termeni și intenții

– cu subtitlul, intertitlurile și nota redacției –

de Av. Ana-Corina Săcrieru, Facebook

Spre deosebire de statele din jurul ei, România a adoptat o nouă definiție juridică a genului, respectiv aceea că genul unei persoane nu mai este un dat biologic (astfel cum era definit în Statutul de la Roma, unde termenul de gen era folosit în sensul lui de sex biologic) ci este un construct social, el însemnând „rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei și bărbați” (conform art. 3 lit. c din Convenția de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor, ratificată de România în 2016).

Din această nouă definiție juridică a genului, decurg două aspecte esențiale:

Genul – un rol:
o alegere fără legătură cu biologia

Primul este acela că, așa cum am arătat, genul nu mai este un dat biologic ci este o construcție asumată de individ, după caz, în mod diferit de la un moment la altul, funcție de rolurile de gen pe care el singur alege să și le asume.

Această definire a genului ca alegere a individului și nu ca o consecință a sexului pe care el îl are este una dintre cele mai importante noutăți juridice din sistemul de drept românesc pentru că ea determină redefinirea persoanei.

Genul – construct social:
depinde de rolurile considerate adecvate de societate

Al doilea aspect esențial care decurge din art. 3 lit. c din Convenția de la Istanbul este acela că rolurile de gen, comportamentele, activitățile și atributele care compun această nouă paradigmă a genului, văzut ca un construct social, sunt totuși condiționate de caracterul adecvat pe care societatea în care ele se manifestă îl conferă. Astfel, art. 3 lit. c din Convenție statuează în teza lui finală că acele roluri – construite social – de gen sunt cele pe care o societate dată le consideră adecvate pentru bărbați și femei.

Din aceste două aspecte esențiale pe care le comportă noua definiție juridică a genului în România decurge analiza consecințelor pe care ea le determină.

În primul rând, avem de a face cu o enumerare a consecințelor ei prin chiar textul ulterior al Convenției.

Astfel, la art. 12 din Convenție, este stipulată obligația de a fi luate măsurile necesare pentru promovarea schimbărilor în modelele sociale și culturale de comportament al femeilor și bărbaților în vederea eradicării prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și altor practici care sunt bazate, printre altele, și pe „roluri stereotipe pentru femei și bărbați”. O astfel de măsură a reprezentat-o, de exemplu, Strategia națională de educație parentală 2018-2025 care, la pagina 23, avea prevăzut exact acest scop al înlăturării „stereotipiilor de gen”.

​O altă consecință a acestei noi definiții a genului, și ea cuprinsă în textul Convenției, respectiv în cuprinsul art. 14, rezultă din includerea în materialul didactic – la toate nivelurile de educație – a unor informații privind, printre altele, rolurile de gen „ne-stereotipe”. Promovarea acestor roluri este stipulat a se face nu doar în unitățile școlare, ci și în stabilimentele educaționale informale, precum și în cele sportive, culturale și recreative, în mass-media.

​Am arătat deja că noțiunea de „stereotipii de gen” nu este nicăieri definită în legislația românească, la fel cum și „promovarea diversității” o identificăm definită mai mult ideologic, în plan mediatic. Totuși, aceste noțiuni se completează perfect cu „egalitatea de gen” care nu înseamnă egalitatea femeii cu bărbatul. Aceste noțiuni au început deja să fie implementate în educația românească, astfel cum s-a demonstrat mai sus.

​Raportat la aceste consecințe juridice ale noii definiții a genului indicate în chiar cuprinsul Convenției care o statuează, se naște necesitatea unei lămuriri esențiale:

Părinții nu-și pierd dreptul constituțional
de a alege educația copiilor

​Fiind infraconstituțională, Convenția nu poate intra în conflict cu dreptul constituțional al părinților de a-și educa și crește copiii potrivit propriilor convingeri datorită rangului superior al acestui drept, însă ea poate cu prisosință determina schimbarea legislației interne, respective a legilor organice ale României în materie de educație, sănătate, sport, cultură, mass–media (având în vedere dispozițiile art. 11 din Constituție).

Restul legislației – și societatea –
se vor schimba conform noii definiții a genului

​Cu alte cuvinte, ceea ce trebuie să înțelegem este că noua definiție juridică a genului nu poate aduce atingere dreptului părinților de a fi sau nu de acord cu aplicarea ideologiei de gen asupra copiilor, însă determină schimbarea legilor organice, care trebuie corelate cu noua definiție.

Exemple de schimbări în societate

​În mod concret, incidența noii definiții a genului adoptată astfel de România determină posibilitatea apariției unor cazuri care au condus în alte țări la controverse precum războiul toaletelor și dormitoarelor unisex din SUA (băieti care se identifica drept fete ca gen si de aceea sunt liberi să folosească toaleta fetelor) ori participarea în competițiile sportive a unor persoane care iși asumă alt gen decît [cel corespunzător] sexul[ului] biologic pe care îl au. De altfel, este exact ceea ce au fost învătati liceenii din Vrancea, în data de 24 februarie 2018: „Fiecare avem ȋn noi, fie că e 0,1%, fie că e 70-80%, din genul pe care ȋl/se consideră celălalt;… Genul e aici (arată spre propriul cap)”

Soluția este clarificarea termenului de „soți” în Constituție
în sensul propus la referendumul pentru căsătorie

Cea mai importantă consecință juridică este însă aceea care decurge din teza finală a art. 3 lit. c, respectiv aceea a condiționării rolurilor de gen de „modul în care o societate dată le consideră adecvate”. Această teză este, de altfel, și planul care ar trebui să concilieze diferența dintre ideologia de gen, astfel cum este ea normativizată în România prin ratificarea acestei Convenții și mentalitatea societății românești care, în proporție de 89%, nu concepe instituția juridică a căsătoriei decât ca uniune între un bărbat și o femeie, adică, în terminologia Convenției, ca o uniune a celor două roluri „stereotipe” de gen, bărbatul și femeia.

Întrebarea fundamentală care se pune este aceea dacă societatea românească are definite în Constituție rolurile de gen pentru a ști care este caracterul adecvat pe care ea îl conferă rolurilor de gen.

În acest punct al raționamentului, singura paradigmă în care putem privi această întrebare născută este aceea a revelării la nivel juridic a caracterului adecvat al rolurilor de gen, funcție de definițiile constituționale. Astfel, dacă ideologia de gen normativizată presupune promovarea înlăturării rolurilor stereotipe de gen, definiția constituțională pe care milioane de români o consideră adecvată este, dimpotrivă, aceea a rolurilor „stereotipe” de gen, respectiv bărbatul și femeia.

În aceste condiții, se constată că, prin însăși obligativitatea condiționării acestei noi definiții a genului de caracterul adecvat pe care societatea românească îl conferă rolurilor de gen, se naște necesitatea definirii constituționale a termenului de „soți”, în sensul precizării, lămuririi rolurilor de gen pe care societatea românească le consideră adecvate pentru aceștia.

Conchidem afirmând că principala consecință juridică a normativizării ideologiei de gen în România este aceea că este absolut necesară definirea rolurilor de gen, respectiv definirea constituțională a ceea ce societatea românească consideră roluri de gen adecvate.

Numai prin această definire constitutională a rolurilor de gen se poate lămuri si până unde va merge educarea copiilor – în sensul că ei pot fi orice gen aleg, adică în sensul înlăturării rolurilor ne-stereotipe de gen si a promovării egalității de gen (posibilitatea de a fi în mod egal orice gen își asumă, astfel cum au fost învățati în contextele din sursele mai sus indicate).

În lipsa acestei definitii constituționale a rolurilor de gen prin definirea termenului de „soți”, nu se va cunoaste limita impusă de teza finală a art. 3 lit. c din Convenție, respectiv limita caracterului adecvat pe care societatea românească îl conferă rolurilor de gen.

Cu alte cuvinte, nicicând, până la acest moment, nu a fost mai necesar referendumul pentru definirea în Constituție a termenului – în prezent fără număr și fără gen – de soți.

Numai prin această definire realizează statul român și îndeplinirea condiției impuse de teza finală a art. 3 lit.c din Convenția de la Istanbul.


Nota redacției:

Concluzia acestui articol este că…

în condițiile în care:

♥ referendumul pentru familie este validat prin participarea la vot a 30% din cetățenii români,
♥ iar cel puțin jumătate plus unu dintre ei votează în favoarea clarificării termenului de „soți” În Constituție prin înlocuirea lui cu sintagma „un bărbat și o femeie”,

…atunci, conform Convenției de la Istanbul, rolurile de gen considerate adecvate de societatea noastră vor fi tocmai cele definite în Convenție drept „stereotipe”,

iar educarea societății propusă de Convenție va trebui să fie PRO-FAMILIE NATURALĂ, adică tocmai în sensul că genul este imutabil și adecvat sexului biologic!

ADEVĂRUL despre REFERENDUMUL pentru CĂSĂTORIE: ESTE decizional, CU EFECTE IMEDIATE



Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l mai jos în caseta „Lasă un răspuns”.


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Taguri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate