avort

Am susținut dreptului mamei de a alege până când am făcut un avort


  

 
Articol realizat de Abby
Nota editorului: Autoarea acestui articol a dorit să fie identificată ca Abby. Iată povestea ei personală.
08 februarie 2013 (LiveActionNews.org) – Am 26 de ani, lucrez în domeniul prognozei meteo în Washington, DC. Am suferit un avort traumatizant și am aderat recent la mișcarea pro-viață. 
La începutul facultății, m-am implicat în grupuri care militau pentru drepturile femeii – împreună cu prietenii mei – și am susținut puternic avortul pentru orice femeie și oricând era nevoie. Nu vedeam nimic greșit ca cineva să profite de toate oportunitățile pe care le-ar fi putut avea. Punctul meu de vedere s-a schimbat total după ce am avut propria experiență. 
Cu un an în urmă am mers la un cabinet de Obstetrică și Ginecologie și le-am spus că vreau să fac o întrerupere de sarcină. Le-am spus că am „doar” șase săptămâni de sarcină, 25 de ani și nici un loc de muncă, iar părinții mei nu mă pot ajuta, așa că am decis că avortul era cea mai adecvată soluție pentru mine.
Prietenul meu nu avea nici o părere despre asta, iar eu nu am spus nimănui altcuiva. Medicul a fost destul de binevoitor, m-a examinat și m-a ajutat să-mi fac testele de sânge apoi mi-a explicat procedura de inducere a avortului prin intermediul unei pilule – dar fără să-mi spună că există posibilitatea de consiliere sau că ar fi indicat să vorbesc cu un prieten …


Nici măcar să mă întrebe despre sănătatea mea mintală. Această pilulă se pretindea a fi cea mai sigură și cea mai convenabilă metodă de oprire a sarcinii. Mi-am zis: Super, în trei zile am scăpat! Și am mers înainte pe drumul meu. 
După prima pilulă totul a fost ok, fără efecte secundare. Patruzeci și opt de ore mai târziu, am luat a doua pilulă. La o oră după asta, țipam și plângeam, zbătându-mă în agonie pe podea. Nu mă puteam mișca, eram în pragul leșinului, nu mai puteam vedea, orbită fiind de durere.
Prietenul meu m-a dus repede la camera de urgență, unde am așteptat, în hohote și strigăte de durere. Când, în cele din urmă, medicul de la triaj m-a văzut, tensiunea mea era periculos de scăzută, iar electrocardiograma arăta că inima mea o luase razna.
Când i-am spus despre avort, el a spus că voi fi bine și mi-a făcut o injecție pentru a-mi crește tensiunea – dar fără prea mare rezultat. Am fost bolnavă încă două zile, drogată cu analgezicele puternice pe care medicul de la camera de gardă mi le recomandase.
Când, o săptămână mai târziu, m-am întors la medicul de la obstetrică și ginecologie și i-am spus despre calvarul meu și reacțiile severe, el s-a uitat la mine întrebător și mi-a zis sec: Se pare că ești bine; nu ai avut și sângerări. Fără nici o urmă de simpatie, de îngrijorare.
Aceste avorturi convenabile, sigure și ușoare sunt de-a dreptul periculoase. După ce m-am interesat și am studiat un pic (și asta ar fi trebuit s-o fac înainte), am constatat că nu există nimic sigur despre ele: hemoragii, scăderea dramatică a tensiunii arteriale, stare de șoc – acestea sunt doar câteva din multitudinea de efecte secundare ale avorturilor.
Experiența mea chinuitoare, ca să nu mai vorbesc despre starea intensă de vină pe care încă o simt (pentru că eu sunt sigură că și copilul era în agonie, de asemenea), m-au făcut să-mi dau seama că avortul nu face decât rău atât mamei cât șicopilului.
Nu mai cred că avortul este util femeii („pro-woman). El nu servește decât ca să împovăreze minți și să rănească trupuri. Dacă medicul mi-ar fi recomandat consilierea sau dacă aș fi vorbit cu părinții mei sunt aproape sigură că mi-aș fi păstrat copilul. Sau poate nu, dar dacă aș fi știut ce mă așteaptă, cu siguranță m-aș fi gândit de două ori înainte să-l fac.



Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button